Motivarea deciziei CCR: Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a șefei DNA, L.C.Kovesi. Vezi documentul!

„Preşedintele trebuie să emită decretul de revocare a şefei DNA, întrucat şeful statului nu poate decide asupra oportunităţii revocării, ci numai asupra legalităţii ei”, se arată în motivarea CCR pentru decizia în cazul Kovesi. Cu alte cuvinte, spune CCR, preşedintele trebuie să verifice doar dacă procedura e respectată. Decizia CCR nu prevede însă un termen de punere în aplicare şi nici sancţiuni, ci doar precizează că este obligatorie.

Motivarea CCR are 133 de pagini. Patru judecători au votat pentru decizia majoritară, iar doi au susținut decizia de a-l obliga pe președinte să semneze decretul de revocare, dar cu argumente diferite. Judecătorii deciziei majoritare, care e obligatorie, spun că  „Preşedintele României are doar o competenţă legată în cadrul acestei proceduri, limitată la verificarea condiţiilor de legalitate a procedurii.”

Or, Curtea constată că Preşedintele României a realizat în cazul dat o „evaluare a evaluării” ministrului Justiţiei, cu alte cuvinte, a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorităţii ministrului Justiţiei, ceea ce încalcă art.132 alin. din Constituţie.

Cu alte cuvinte, spun judecătorii deciziei majoritare, președinte ar fi un fel de notar care verifică dacă procedura a fost respectată, însă nu poate decide asupra oportunității sau fondulul cererii de revocare.

Trei judecători au avut însă opinii separate: susțin că președintele nu poate fi obligat să o demită pe Kovesi. Judecătoarea Livia Doina Stanciu explică că șeful statului este ales prin vot direct de cei mai mulți alegători.

„Nimeni, nici măcar instanța de contencios constituțional, nu-i poate impune Președintelui României să adopte o hotărâre, fie în sensul revocării persoanei cu funcție de conducere în cadrul Parchetelor de rang înalt, fie în sensul respingerii revocării”, a explicat Stanciu.

Reprezentanții Puterii spun că președintele trebuie să respecte decizia și să o aplice de îndată.

În schimb, Opoziția este mult mai rezervată.

Toţi ochii sunt aţintiţi acum către preşedintele Klaus Iohannis, de la care se așteaptă un comentariu legat de motivarea CCR. Şeful statului se află într-o vizită oficială, în Polonia, și nu a avut, până acum, o reacție.

UPDATE „Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi” se spune în motivarea deciziei CCR.

Motivarea a fost publicată pe site-ul CCR și are 133 de pagini. Opinii separate au formulat judecătorii CCR Daniel Morar, Mircea Ștefan Minea și Livia Stanciu. Iar judecătorii Marian Enache și Simona Maya – Teodoriu au formulat o opinie concurentă.

Iată textul deciziei Curții:

„1) Curtea constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României, prim-ministrului şi ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din 30 mai 2018″.

Iată textul deciziei 358:

Iată ce se mai spune în decizia CCR:

– „competenţa decizională a Preşedintelui României se limitează la condiţiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate”.

– „Nu se poate aplica teza din art.77 din Constituţie în sensul că Preşedintele ar putea refuza o singură dată propunerea de revocare, acest principiu general recunoscut şi aplicat extensiv de Curtea Constituţională prin Decizia nr.98 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 22 februarie 2008, putând viza numai situaţia numirilor în funcţie”

– „Colaborarea loială între autorităţi înseamnă un dialog permanent între acestea, Preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe ministrul justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate”.

– „Raportat la cauza de faţă, Curtea observă că, în răspunsul său, Preşedintele a considerat că argumentele ministrului justiţiei „nu sunt de natură să creeze convingerea cu privire la oportunitatea măsurii propuse”, ceea ce înseamnă că acesta a realizat o analiză a argumentelor ministrului justiţiei şi, printr-un act decizional propriu, a determinat soluţia pe care a considerat-o mai adecvată. Or, o competenţă de verificare a legalităţii propunerii de revocare nu echivalează cu şi nu are drept scop analizarea evaluării realizate de ministrul 64 justiţiei în considerarea art.51 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303/2004, astfel cum a procedat Preşedintele României”.

– „Președintele nu este îndrituit să realizeze o 65 analiză decizională asupra modului în care este motivată propunerea. În schimb, acesta poate deschide un dialog cu ministrul justiţiei cu privire la aceste aspecte”.

– „Nu este nici rolul Preşedintelui României şi nici cel al Curţii Constituţionale de a efectua un control al acestei evaluări pentru că, într-un atare caz, ar denatura rolul ministrului justiţiei şi s-ar transforma în autorităţi de control al modului în care ministrul justiţiei înţelege să îşi exercite competenţa constituţională discreţionară minimală ce se reflectă în evaluarea realizată. Or, Curtea constată că Preşedintele României a realizat în cazul dat o „evaluare a evaluării” ministrului justiţiei, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorităţii ministrului justiţiei, ceea ce încalcă art.132 alin.(2) din Constituţie”.

– „argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, prevăzută de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei, şi nu a Preşedintelui României”.

– „Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori este un reper consultativ pentru ministrul justiţiei atât în privinţa legalităţii, cât şi a temeiniciei propunerii, însă, Preşedintele României, dată fiind competenţa sa, o poate valorifica, tot cu valoare consultativă, numai pe aspecte de legalitate a procedurii”.

Cei nouă judecători au analizat astăzi motivarea deciziei privind conflictul constituțional dintre președinte și Guvern, pe marginea revocării șefei DNA, la care au mai făcut câteva ajustări, a transmis Andreea Dumitrescu, de la sediul CCR. Două elemente sunt clare: în motivare nu va exista un termen clar pentru președinte, care trebuie să aplice această decizie. Și nu vor exista, în motivare, sancțiuni care ar putea fi aplicate președintelui, dacă acesta nu aplică decizia CCR. Însă, potrivit unei părți a judecătorilor, din momentul în care decizia Curții CDonstituționale este publicată în Monitorul Oficial, dat fiind faptul că nu există un termen pentru aplicarea ei, aceasta ar trebui aplicată de îndată. În schimb, sunt și alte interpretări, venite tot din partea Curții, potrivit cărora această decizie ar putea avea un tyermen, acela pe care îl au atribuțiile președintelui – cum ar fi promulgarea legilor. Și aici vorbim de un termen de 20 de zile.

CONTEXT

Curtea Constituţională a decis pe 30 mai că președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, după ce a stabilit căpreşedintele a declanşat un conflict între puteri când a refuzat să o demită pe Codruţa Kovesi.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri seară, că se aşteaptă ca preşedintele Klaus Iohannis să respecte decizia CCR referitoare la revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

În februarie, ministrul justiției, Tudorel Toader, i-a solicitat presedintelui Iohannis revocarea Laurei Kovesi și a adus o listă cu 20 de argumente. Ministrul îi reproșa procurorului șef al DNA, printre altele, încălcarea competențelor în raport cu alte instituții și implicarea în anchetele altor procurori.

Secția de procurori a Consiliul Superior al Magistraturii a respins în unanimitate solicitarea ministrului Justiției de revocare a procurorului șef al DNA, argumentând că este lipsită de temeinicie.

Președintele Klaus Iohannis a refuzat să aprobe cererea de revocare, argumentând că  motivele invocate de Toader nu l-au convins.  După acest refuz, CCR a fost sesizată de Guvern cu cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele României.

Pe 5 iunie, judecătorii Curţii Constituţionale au sesizat Comisia de la Veneția şi Consiliul Europei. Ei acuză atacuri virulente declanșate împotriva Curții din partea unor reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare.