Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader: Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA

Ministrul Justiției, Tudorel Toader a cerut revocarea procurorului-șef al DNA Laura Codruța Kovesi, după ce a prezentat raportul cu privire la activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție. TVR a transmis în direct declaraţiile ministrului Justiţiei.

22 Februarie 2018, 10:37 (actualizat 22 Februarie 2018, 23:41) |
Tudorel Toader a declanșat procedura de revocare din funcție a șefei DNA
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

"Pentru aceste acte și fapte, de netorelat într-un stat de drept, în temeiul art 54 alin 4, corob cu 51 alin 2 lit d din legea 303/2004, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA" - a concluzionat ministrul Justiției Tudorel Toader joi seara, după ce a prezentat un raport cu privire la activitatea managerială a Laurei Codruța Kovesi.

Iată declarația completă a ministrului Tudorel Toader din concluzia raportului: "Pentru aceste acte și fapte, de netorelat într-un stat de drept, în temeiul art 54 alin 4, coroborat cu 51 alin 2 lit d din legea 303/2004, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Prezentul raport, însoțit de propunerea de revocare a procurorului-șef, va fi transmis către secția de procurori a CSM, precum și către președintele României, pentru a analiza și pentru a decide în acord cu competențele constituționale pe care fiecare le are".


Declarații ministrul Justiției, Tudorel Toader:

- Avem o justiție, unii spun că este bună, alții rea. Justiția trebuie să fie bună, nu și rea. În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea deminității de ministru al Justiției.

-legile justiției au fost adoptate, câteva soluții au fost declarate neconstituționale, vor fi modificate de Parlament, în final vor fi promulgate, publicate în MO, urmând să-și producă efectele Justiției.

- se va împlini un an de la preluarea demnității de ministru al justiției. Vă voi prezenta raportul privind activitatea managerială de la DNA.

- demnitatea de procuror este respectabilă dacă este exercitată în limitele competențelor constituționale, cu bună credință, pentru a servi binelui public, valoare care reprezintă una din exigențele statului de drept.

- am început activitatea profesională exercitând demnitatea de procuror. Mi s-a propus să rămân la Facultatea de Drept al Univ din Iași, puteam opta pentru judecător, avocat, notar însă am optat pentru procuror. Am fost foarte mulțumit pentru respectiva opțiune - atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale.

-prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activ DNA. Raportul de sinteză privind activitatea Parchetului General, DIICOT și DNA va fi prezentat Parlamentului, în conformitate cu legea. Până la sfârșitul lunii februarie trebuie să primesc respectivele rapoarte, să realizez o sinteză a acestora. Obligația din lege n-are legătură cu raportul privind activitatea managerială la DNA, pe care vi-l prezint.

- reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției - elaborarea acetsui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an. Dezbateri care au divizat opinia publică, care au ridicat la cote nemaiîntâlnite atacurile la persoană și punerea în discuție a unor valori constituționale precum prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, libertatea persoanei, care au polarizat atenția forurilor europene, au declanșat mecanisme de evaluare, amenințând realizarea obiectivelor de evitare a altor mecanisme, punând în pericol statul de drept.

- luarea de poziție privește activitatea desfășurată de procurorul-șef al DNA, iar temeiul de analiză se fundamentează pe art. 54 și 51 din legea 303/2004.

- Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilitățlor, aptitudinele manageriale ale procurorului-șef al DNA - în perioada febr 2017 - febr 2018. Raporul de evaluare a eficienței manageriale  - urmare a deciziei CCR prin care s-a constatat că a existat un conflict juridic constituțional între Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte și Guvernul României - generat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de a-și aroga legalitatea unui act normativ - respectiv Ordonanța 13, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, respectiv competențelor CCR. Am conchis atunci faptul că rezultatele negative, tăria acestei raportări pot repune în discuție, în viitor, oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate.

- Am pornit de la controlul solicitat Inspecției Judiciare, de a face o verificare managerială de fond la DNA, în condițiile în care în ultimii 10 ani nu se făcuse o astfel de evaluare. În raport s-a reținut circumstanțele întocmirii și adoptării acestora.

- concluziile acestui raport se bazează pe acumulările de la începutul perioadei de referință, până în prezent, pe analiza actelor și faptelor concrete, inclusiv a declarațiilor publice ale procurorului-șef al DNA.

- Acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii, acte și fapte menționate în prezent în raport, reținute în ultimul an:

- Am reținut o situație fără precedent în cazul raporturilor dintre instituțiile publice din România. Într-un an, 2017, au fost înregistrate 2 conflicte juridice de nat constituțională, în cadrul cărora, DNA, prin conducerea ei, a fost chemată în fața instanței de contencios constituțional. În care CCR a circumstanțiat ferm competența DNA, în 2 dintre acestea sancționând comportamentul lipsit de loialitate, neconstituțional, din partea procurorului-șef al DNA. Am arătat prin raportul de analiză al procurorului-șef al DNA, că în sine, constatarea unui singur act de atitudine neconstituțională nu are amplitudinea de a declina atitudinea procurorului-șef al instituției. Concluziile sunt diferite atunci când încălcarea Constituției depășește limitele de competență, când încălcările devin sistematice. În mai puțin de jumătate de an, DNA a fost chemată în fața CCR pentru încă 2 conflicte de natură constituțională. Această încălcare de la a treia chemare de constatare a conflictului este imputabilă întrucât în precedent Curtea spusese deja că procurorul nu se poate substitui decidentului în procesul de adoptare a unui act normativ. Statistica CCR din 31 ianuarie - nr deciziilor prin care se constată conflicte juridice de natură constituțională au fost 13, din 31 de decizii. Din acestea - 2 în 2017 și generate de DNA, prin încălcarea limitelor de competență în raport cu Guvernul, Parlamentul.

- M Public, prin DNA, și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrul legal ce poate conduce la un blocaj const - dispoziții ce consacră echilibrul puterilor în stat. Declanșarea unei ample anchete - prin descinderi la MJ, ridicare de acte - a determinat o stare de tensiune, creându-se premisele unui blocaj în legiferare. Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională. M Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la elaborarea unui act normativ. În altă decizie, CCR a reținut în ceea ce o privește pe dna Kovesi că a refuzat să se prezinte în fața comisiei speciale de anchetă și a dat un răspuns neconcret. CCR a constatat că, prin refuz, s-a creat un blocaj în activ. comisiei de anchetă.

- Prin decizia 757/2017, conflict juridic dintre Guvern și DNA, legate de emiterea a 2 HG, CCR a precizat că în privința oportunității unui act administrativ, unitatea de parchet nu are competența de a emite un act de urmărire penală. Din comunicatul DNA, prin care organul de urmărire penală a verificat cele 2 HG, s-a prevăzut că au fost încălcate prevederile Constituției și ale legii. DNA s-a erijat în evaluator, fără nicio distincție, inclusiv asupra aspectelor de adoptare a HG. Nicio infracțiune nu se referă la adoptarea uni act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă - eventual o sancționează CCR, instanța de contencios administrativ. În sensul celor afirmate până în prezent - sunt și avizele Comisiei de la Veneția.

-CCR a constatat că procurorul-șef al DNA, prin conduita sa, refuză comunicarea cu autorit publice.

- am reținut comportamentul excesiv de autoritar, contrar obligației de rezervă, impuse magistraților.

- obstrucționarea activității inspectorilor Inspecției Judiciare de către procurorul-șef al DNA.

- implicarea în anchetele altor procurori - declarații publice de notorietate relevă comportamentul autoritar - a supervizat ancheta procurorilor în legătură cu Ordonanța 13. Trecerea timpului a dus la o acutizare a problemei.

- prioritizarea soluționării dosarelor cu impact mediatic - dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică, după calitatea persoanei care se presupune că a comis respectivele faptei, ci în ordinea cronologică a sesizării organului judiciar.

- contestarea actelor și autorității CCR

-la începutul anului 2017, procurorul-șef a declarat că se teme de desființarea DNA, în alt interviu s-a lansat într-o critică dură a proiectelor normative parlamentare.

- au fost exprimate critici vehemente. Aceste afirmații au afectat imaginea României.

- încercarea de a obține condamnări cu orice preț, în concluziile în care s-a afirmat că "trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniștri, la persoane importante". Este contrară statului de drept.

- creșterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor și eronări repetate.

- neimplicarea procurorului-șef în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive presupuse de a fi făcute de către procurori.

- falsificarea unor înregistrări. Neconcordanța dintre ce se aude și ce se vede.

- tergiversarea soluționării unor cauze.

- lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și a conduitei unor procurori - a DNA Ploiești. Există obligația minimală, ca șef, să vezi dacă e adevărat sau nu.

La M public un dosar costă sub 2.000, diicot, sub 6.000, la DNA sub 39.400 lei, dar DNA are mai mulți procurori decât DIICOT, un procuror DNA scoate 1-2 rechiz pe an.

 

Potrivit art 1 din Const, România este stat de drept, în România s-a dezvoltat componenta de prevenire dar și cea de combatere a corupției. Buna activitate din acest punct de vedere este consemnată în documente interne și internaționale. Standardul anticorupție nu poate acoperi comportamente neconstituționale, nelegale, defăimătoare la adresa României, conducătorilor instituțiilor publice cu competențe constituționale. DNA trebuie să continue să funcționeze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul-șef al acesteia, ale cărui acțiuni pot pune în pericol instituția prin excesul de autoritate, comportamentul discreționar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Numai respectul reciproc poate duce la practici mutuale acceptate, care permit unei țări să evite și să depșească crizele posibile - Comisia de la Veneția. Atât prevenirea cât și combaterea corupției trebuie să continue, însă în conformitate cu statul de drept. Statul de drept este statul în care acțiunea fiecărei autorități publice este reglementat prin lege, se supune legii, în spiritul democrației. Nimeni nu este mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun, să eliminăm ce este rău.

- Potrivit Comisiei de la Veneția, "un exercițiu al puterii care conduce la abuzuri iraționale sau nerezonabile, deciziile opresive încalcă statul de drept. Este contrară statului de drept exercitarea discreționară a puterii"

- Pentru aceste acte și fapte, de netorelat într-un stat de drept, în temeiul art 54 alin 4, coroborat cu 51 alin 2 lit d din legea 303/2004, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Prezentul raport, însoțit de propunerea de revocare a procurorului-șef, va fi transmis către secția de procurori a CSM, precum și către președintele României, pentru a analiza și pentru a decide în acord cu competențele constituționale pe care fiecare le are.

 

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat pentru un post de radio că nu există motive întemeiate pentru revocarea lui Kovesi. "Să facă o analiză obiectivă şi să ia deciziile care se impun" - i-a transmis premierul Viorica Dăncilă ministrului Justiţiei.

ACTUALIZARE Augustin Lazăr, procurorul general al României (declarație la RFI): "Trebuie să știm că în acest context intern sensibil privind modificarea legilor justiției, privind apropierea de finalizarea unor dosare importante, care privesc persoane cu activitate publică, mai ales DNA, dar și DIICOT, sunt structuri care sunt expuse și care sunt criticate mai ales prin conducătorii lor. Nu există niciun fel de motiv întemeiat de revocare a procurorului-șef DNA, care lucrează, în mod clar, în cadrul legii".

ACTUALIZARE Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi dimineață, în legatură cu raportul privind activitatea DNA, pe care ministrul Justiției, Tudorel Toader, urmează să îl prezinte joi, la ora 18.00: "Eu aștept ca domnul ministru al Justiției să se încadreze în limitele legale, să respecte legea, să facă o analiză obiectivă și să ia deciziile care se impun legat de analiza făcută". Premierul a afirmat că nu a discutat cu Tudorel Toader despre acest raport.

"Nu cred că trebuie să am o discuție cu domnul ministru al Justiției. Justiția trebuie să își facă datoria, domnul ministru trebuie să își facă datoria. Nu s-a discutat niciodată despre acest aspect", a adăugat Viorica Dancilă.

Dancilă a mai afirmat că: "În spațiul public a existat informația că domnul ministru nu s-ar fi întâlnit cu oficiali japonezi, că a fost o gafă diplomatică. I-am spus să vină în țară, pentru că ceea ce a apărut în spațiul public a creat îngrijorare. Domnul ministru trebuie să își facă o analiză și să o facă publică."

 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat conținutul și concluziile raportului cu privire la activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție.

Asta, după ce pe 15 februarie,Toader anunța că joi va face o informare de presă în care va prezenta raportul cu privire la activitatea DNA.

Ministerul Justiției Tudorel Toader și-a scurtat săptămâna trecută vizita oficială pe care o efectua în Japonia, după ce premierul Viorica Dăncilă i-a solicit să revină în țară, pentru a fi lămurite informațiile apărute în spațiul public legate de DNA.

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 0°C -1°C
IASI -2°C -4°C
CLUJ -1°C -4°C
CONSTANTA 2°C -1°C
CRAIOVA -1°C 0°C
BRASOV 0°C -2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 17 Decembrie 2018, 15:16
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 17-12-2018
Deschidere: 8574.48
Maxim: 8580.72
Mimim: 8518.5
Variatie: -0.43%
SNG
35.80
0.56%
SNP
0.35
2.51%
FP
0.97
0.83%
TLV
2.35
0.64%
SNN
9.90
0%
TGN
340.00
1.02%
BRD
13.68
0.29%
RPH
0.28
0%
SIF3
0.21
1.19%
SIF2
1.20
2.28%
ARHIVĂ ȘTIRI