Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Ziua Victoriei şi Ziua Europei, marile sărbători europene

Europa e sărbătorită astăzi în toate ţările Uniunii. 9 mai reprezintă momentul declaraţiei ministrului francez de Externe, Robert Schuman, care propunea o construcţie europeană bazată pe colaborarea dintre Franţa şi Germania. Ziua Victoriei în Europa comemorează capitularea Germaniei naziste, iar Ziua Europei este sărbătoarea păcii şi unității în Europa.

05 Mai 2016, 12:03 (actualizat 09 Mai 2016, 22:31) |
9 mai, Ziua europenilor
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

În mai multe oraşe din ţară s-au organizat evenimente pentru a marca Ziua Europei. Au fost împărţite pliante cu informaţii despre fiecare ţară membră, dar şi dulciuri tradiţionale. S-au pregătit pentru această zi şi copiii.

Cu o populaţie de peste 500 de milioane de locuitori, Uniunea Europeană generează un PIB de 18.495 trilioane de dolari şi 26 din cele 28 de state membre au un indice al dezvoltării umane foarte ridicat, conform PNUD . În 2012, Comitetul Nobel a acordat Premiul Nobel pentru Pace Uniunii Europene, pentru rolul şi contribuţia sa de şase decenii la progresul pacii, reconciliere, democraţie şi apărarea drepturilor omului în Europa. Datorită înfluenţei sale globale, Uniunea Europeană este considerată o potenţială superputere.

VIDEO
Sărbătoare în Europa
Corespondenţă de la Bruxelles, de Lucian Pîrvoiu: La 66 de ani de când Robert Schuman a avut viziunea unei Europe Unite şi solidare,  proiectul european s-a modificat de mai multe ori, s-a lărgit, s-a modernizat,  ce a rămas neschimbat însă este setul de valori la care adera membrii Uniunii Europene, statul de drept, libertatea de expresie şi toleranţa.  Pe acestea mizează în continuare Bruxellesul în condiţiile în care Europa a traversat o perioadă în care a fost lovită de atentate teroriste chiar în miezul acestor valori.

La Bruxelles este al doilea an în care ziua de 9 mai este sărbătorită cu armata în stradă şi cu două răni încă deschise, la aeroportul international şi la staţia de metrou Maelbeek. În capitala Europei sunt organizate astăzi diverse manifestări sportive, artistice, instituţiile europene îşi deschid porţile pentru public. Dincolo de imagine însă, Uniunea Europeană traversează o perioadă foarte dificilă, cu spaţiul de liberă circulaţie ameninţat de criza migraţiei, cu o relaţie dificilă cu Turcia, care pune condiţii foarte dure pentru a prelua refugiaţii şi cu popoare din ce în ce mai dispuse să mizeze electoral pe formaţiuni radicale. Românii se situează încă în partea superioară a clasamentului încrederii în Uniuea Europeană, cu 65% procentul celor care consideră că aderarea la UE ne-a adus beneficii.

VIDEO
Parada victoriei la Moscova
Ziua Victoriei în Europa

Este sărbătorită în 9 mai în cele mai multe ţări din estul Europei, şi în România, şi în state care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele părţi din Germania Ziua Victoriei este sărbătorită în 8 mai. Sunt şi state care sărbătoresc Ziua Victoriei în 5 mai.

Anul acesta, Rusia şi-a prezentat cele mai noi echipamente militare la tradiţionala Paradă a Victoriei din Piaţa Roşie.

Nu au lipsit ultimele modele de tancuri, sistemele antibalistice S 400 şi avioanele Suhoi care au participat la operaţiunile din Siria.

Evenimentul, organizat în fiecare an, celebrează înfrângerea regimului nazist şi sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Este si motivul pentru o prezenţă masivă a veteranilor în tribuna oficială.

Preşedintele Vladimir Putin, secondat de liderul din Kazahstan, au primit onorul trupelor din garnizoana Moscovei. Prin faţa tribunei oficiale au defilat zece mii de militari, iar noutatea absolută a fost primul bloc de paradă alcătuit doar din femei în uniformă.

De ce finalul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa este marcat la două date diferite?

La începutul lunii mai 1945, după aproape 6 ani de război devastator, Germania nazistă capitula necondiţionat în faţă trupelor aliate şi se sfârşea astfel războiul în Europa.

Dar când a capitulat de fapt Germania nazistă ?

(w300) Semnarea cLa 7 mai 1945 la ora 02.41, la Reims, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa, Germania a capitulat fără condiţii.

Actul prevedea ca ostilităţile să se încheie la 8 mai la ora 23.01 şi a fost semnat de către generalul Alfred Jodl, şeful operaţiunilor Statului Major german. Generalul american Bedell-Smith, şeful Statului Major aliat, şi generalul Susloparov, şeful misiunii militare sovietice în Franţa, au contrasemat documentul, la fel ca şi generalul francez Sevez, invitat în ultimul minut să semneze ca martor. Totul nu a durat decât câteva minute.

Actul l-a înfuriat pe Stalin care dorise o capitulare în capitala Reichului învins şi ocupat de Armata Roşie. De aceea, la 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului semna capitularea germană la sediul Statului Major al armatei sovietice. Amiralul von Friedeburg, din cadrul Kriegsmarine, şi generalul Stumpff pentru Luftwaffe au semnat şi ei documentul, la fel şi mareşalul sovietic Jukov, în numele lui Stalin, şi mareşalul britanic Tedder, pentru Eisenhower. Generalul american Spaatz şi generalul francez de Lattre au semnat ca martori.

La ora 15.00 a zilei de 8 mai, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, datorită diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în dată de 9 mai, această dată fiind proclamată Ziua Victoriei. Acesta este motivul pentru care aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai.

(w380) Ziua VictoÎncepând din 1946 Ziua Victorei a fost marcată în 9 mai în 15 republici din fosta URSS, pentru a comemora victimele din timpul războiului împotriva Germaniei fasciste.

În Germania de Est ziua de 8 mai a fost sărbătorita ca Ziua Eliberării, între 1950 şi 1966. Între 1975 şi 1990 ziua de 9 mai a fost sărbătoare oficiala. Din 2002 doar unul dintre landuri mai marchează Ziua Victoriei, în ziua de 8 mai.

În Ţările Baltice, după desprinderea de URSS, sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost marcat în 8 mai.

În Rusia, 1990 a fost anul ultimei parade la care au participat tancuri, de atunci accentul sărbătoririi fiind pus în special pe aspectul istoric al comemorării şi omagiul adus foştilor combatanţi. În 1995, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a victoriei asupra Germaniei naziste, preşedintele Boris Elţîn a reconstituit în mod simbolic o paradă, însă fără echipamente grele.

În 2007, Vladimir Putin a decis revenirea la formatul de dinainte de 1990, în urmă "afluxului de cereri ale veteranilor şi societăţii civile care îi solicitau să restabilească parada din epoca sovietică". La 9 mai 2010, la 65 de ani de la victoria aliată împotriva Germaniei naziste, în Piaţa Roşie din Moscova a avut loc cea mai impresionante paradă de Ziua Victoriei din istoria Rusiei post-sovietice. Timp 72 de minute au defilat peste 11.000 de militari, dintre care 10.000 ruşi, cărora li s-au alăturat soldaţi americani, piloţi francezi, militari britanici din garda Palatului Buckingham, garda de onoare a armatei poloneze şi unităţi militare din Comunitatea Statelor Independente, câte 70 din fiecare ţară. La ceremonie au asistat mai mult de 25 de lideri străini, inclusiv preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel şi Regele Mihai. Marea Britanie şi Statele Unite au fost reprezentate numai de ambasadori.

Europa, un nou început

În 1950, deşi trecuseră 5 ani de la sfârşitul războiului, Europa îşi revenea cu greu, masivele pierderi umane şi materiale afectaseră grav economiile ţărilor europene şi reconcilierea între foştii inamici era încă departe.

Soluţia reconstrucţiei şi a unei păci durabile era ca relaţia dintre Franţa şi Germania să cunoască un nou început. Pentru a găsi o soluţie, ministrul francez de externe Robert Schuman a recurs la excepţionala experienţă a lui Jean Monnet, acumulată în urma unei îndelungate cariere internaţionale.

Monnet înţelesese că nu era posibilă crearea dintr-o dată a unui edificiu instituţional supranaţional datorită rezistenţei puternice din partea statelor recent ieşite din război. Aşadar Monet a propus guvernului francez un plan global de modernizare şi dezvoltare economică. Obiectivul concret era plasarea producţiei de cărbune şi oţel din Germania sub responsabilitatea autorităţii unei organizaţii, deschisă participării şi altor state europene. Astfel se slăbea economia germană şi era propulsată economia franceză deasupra nivelului dinainte de război. Integrarea politică şi economică a Germaniei într-o comunitate europeană ar fi împiedicat-o să redevină o ameninţare la adresa păcii în Europa.

Practic, proiectul a fost rodul unui complot, ideea lui Jean Monnet fiind acceptată fără rezerve de Robert Schuman. Monnet şi colaboratorii săi au redactat discret proiectul în ultimele zile ale lui aprilie 1950. A 9-a sa varianta a fost prezentată în dimineaţă zilei de 9 mai guvernului francez şi trimisă printr-un emisar secret cancelarului german Konrad Adenauer. Proiectul a fost primit cu entuziasm de ambele părţi. În 9 mai, la Paris, a fost făcut public Planul Schuman, în Sala Orologiului de la Quai d'Orsay.

"Nu mai este vorba de cuvinte goale, ci de un act îndrăzneţ, un act constructiv" – cu aceste cuvinte Robert Schuman, ministru francez de externe, punea temelia construcţiei europene.

Planul aborda construcţia europeana în mod pragmatic, pe principiul supranaţionalismului, iar metoda de integrare comunitară era preponderent economică. Se abandonase clasica cooperare economică între state, propunându-se formula noua a integrării. Statele creau o entitate supranaţională către care transferau unele competenţe proprii în domenii bine delimitate.

În urma acestei declaraţii, în 18 aprilie 1951 s-a format Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) la care au participat Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg. Anglia, invitată şi ea să participe, a refuzat pe motive de suveranitate națională. În 1952, Monnet a devenit primul preşedinte al Înaltei Autorităţi.

Succesul CECO a determinat extinderea integrarii economice în plan european şi apariţia Comunitatii Economice Europene odata cu semnarea Tratatului de la Roma în 1957.

A urmat Actul Unic European în 1986, care a lansat noţiunea de cetăţenie europeană şi Tratatul de la Maastricht din 1991 care a consfinţit apariţia în 1992 a Uniunii Europene, iar în 1993 a Pieţei Unice europene care a eliminat barierele fizice, tehnice și fiscale între statele membre.

Din 1995 Convenţia de la Schengen a desfiinţat controalele efectuate asupra persoanelor la graniţele ţărilor membre ale spaţiului Schengen.

Integrarea europeană s-a consolidat prin semnarea Tratatului de la Amsterdam în 2 octombrie 1997.

În 11 decembrie 2000 prin semnarea Tratatului de la Nisa s-a decis extinderea Uniunii.

De la 1 ianuarie 2002 au fost puse în circulaţie monedele şi bancnotele euro.

La 1 mai 2004 a avut loc extinderea istorică a Uniunii Europene, care trece dintr-o dată de la 15 la 25 de membri, prin aderarea Poloniei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei, Sloveniei, a celor trei republici baltice (Lituania, Letonia, Estonia), a Ciprului şi Maltei.

În 29 octombrie 2004 a fost semnată Constituţia Europenă la Roma, ratificată pentru prima dată de Spania, dar respinsă de Franţa şi Olanda. Proiectul constituţional a fost abandonat în 2007 şi înlocuit la 1 decembrie 2009 cu Tratatul de la Lisabona în acelaşi timp, un tratat, un subiect de drept internaţional şi o Constituţie.

La 1 ianuarie 2007 România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană şi din iulie 2013 şi Croaţia a devenit stat membru al Uniunii Europene, care numără acum 28 de state.

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 11°C 12°C
IASI 9°C 7°C
CLUJ 10°C 7°C
CONSTANTA 11°C 11°C
CRAIOVA 15°C 13°C
BRASOV 8°C 8°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 26 Martie 2019, 01:14
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 25-03-2019
Deschidere: 8031.5
Maxim: 8031.5
Mimim: 7913.86
Variatie: -0.96%
BRD
12.64
1.25%
SNN
9.70
0.31%
FP
0.89
0.34%
TLV
2.08
2.13%
SNG
31.85
0.31%
SIF5
2.07
1.43%
EL
10.44
1.54%
TGN
331.00
1.35%
TEL
20.15
2.67%
DIGI
24.55
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI