Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»

Ziua Naţională a Franţei. Parade militare şi festivităţi la Paris

Republica Franceză sărbătoreşte la 14 iulie Ziua Naţională. Forţe militare şi oficiali din zeci de ţări care au luptat în Primul Război Mondial s-au adunat, anul acesta, pe Champs-Elysees, într-o paradă care comemorează 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial.

14 Iulie 2014, 12:05 (actualizat 14 Iulie 2014, 22:22) |
$article.media.images[0].description
14 iulie, Arcul de Triumf, Paris"

O mulţime de evenimente sunt organizate şi la Bucureşti, de Ziua Naţionala a Franţei.  Cei care vor trece astăzi prin noul terminal Plecări al Aeroportului Internaţional Henri Coandă vor degusta preparate franţuzeşti, vor viziona colaje cu filme franceze şi vor asculta chansonete. Spectacolul se numeşte "La vie en rose".

14 iulie înseamnă şi tradiţionala recepţie organizată de Ambasada Franţei, la care va participa, în cursul după-amiezii, premierul Victor Ponta.

La Paris, celebrările legate de Ziua Naţională a Franţei sunt anul acesta o ocazie de a comemora trecerea a o sută de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial. Preşedintele François Hollande a invitat, într-un spirit de reconciliere,  reprezentanţi din 80 de state implicate cu un secol în urmă într-un război care a modificat profund frontierele şi destinul Europei.

Aproape 4000 de militari, susţinuţi de zeci de avioane şi elicoptere, au participat la parada, gândită şi ca una a drapelelor, simbol al armoniei între naţiuni.

Şi România a fost prezentă la ceremonii cu un detaşament de militari din Regimentul 30 Garda Mihai Viteazu, dar şi cu studenţi ai Academiei Forţelor Terestre, Navale şi Aeriene. Toţi au defilat pe sub Arcul de Triumf.

Stiriletvr.ro vă prezintă povestea completă a semnificaţiei zilei de 14 Iulie pentru Franţa.

Stiriletvr.ro vă prezintă povestea completă a semnificaţiei zilei de 14 Iulie pentru Franţa. - See more at: http://stiri.tvr.ro/parada-militara-pe-champs-lys-es-de-ziua-nationala-a-frantei_32741.html#sthash.C93omCC6.dpuf

Liberté, Egalité, Fraternité

Revoluţia franceză a izbucnit la 14 iulie 1789 prin cucerirea fortăreţei Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului, şi a impus, în 1792, proclamarea primei republicii.

"Reprezentanţii poporului francez, constituiţi în Adunare Naţională, considerând că ignorarea, nesocotirea sau dispreţuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice şi ale corupţiei guvernelor, au hotarât să expună într-o declaraţie solemnă drepturile naturale, inalienabile şi sacre ale omului, astfel ca această declaraţie, mereu prezentă înaintea tuturor membrilor societăţii, să le reamintească fără încetare drepturile şi îndatoririle lor." Citatul este din Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului adoptată de Adunarea Naţionala Franceză în august 1789, care declara în primul sau articol că "Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi."

(w380) Căderea BDeviză republicană a devenit "Libertate, Egalitate, Fraternitate", iar conceptele fundamentale ale Declaraţiei drepturilor omului şi ale cetăţeanului, prezente şi astăzi în documentele internaţionale, au marcat trecerea Franţei la epoca modernă.

La un an de la căderea Bastiliei, în 14 iulie 1790, francezii sărbătoreau la Paris, printr-o mare adunare populară pe Champs de Mars, Sărbătoarea Federaţiei. În 1880, politicianul Benjamin Raspail propunea un proiect de lege prin care Republica Franceză va adopta ca sărbătoare naţională ziua de 14 iulie. Astfel, din 1880 şi până astăzi, francezii sărbatoresc aceasta dată ca zi a Franţei.

Potrivit unei tradiţii neschimbate, în fiecare an pe 14 iulie, la ora 10.00 preşedintele Franţei ajunge la Arcul de Triumf, în Place de l'Étoile, este întâmpinat de şeful Statului Major al armatelor, trece trupele în revistă şi apoi merge pe Champs- Elysées pentru tradiţionala defilare militară, inspirată de parada gărzii federale din 1790. Seara şi noaptea, Parisul este puternic iluminat şi se aprind artificii.

Franţa trăieşte acum în cea de-a cincea republică, un sistem politic din care s-au inspirat şi autorii Constituţiei României.

(w400) Defilare dFranţa se numără printre membrii fondatori ai Organizației Națiunilor Unite în 1945 și este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate ONU, membru fondator NATO în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro și al Spațiului Schengen. Franţa face parte și din Uniunea Latină și din G8. Este principalul contributor şi promotor al acţiunii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei care, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reunește state și guverne de pe cinci continente.

Încă din anii 1950, reconcilierea şi cooperarea cu Germania au dat Franţei un rol important în construcţia europeană.

În ciuda respingerii Tratatului Constituţional European în mai 2005, Franţa este o partizană a conceptului de Uniune Europeană puternic integrată din punct de vedere politic. Este unul dintre statele-membre cele mai influente şi dinamice din Uniunea Europeană şi acţionează împreună cu Germania pentru promovarea celor mai importante reforme de domeniu ale UE.

Franța face parte din grupul celor mai industrializate națiuni, G8, fiind considerată în 2012 cea de a cincea economie mondială.

Este una dintre cele cinci ţări recunoscute oficial ca "State posesoare de arme nucleare" prin Tratatul de neproliferare nucleară, fiind a treia putere nucleară, iar armata franceză este una dintre cele mai dotate din punct de vedere financiar armate din Europa.

Franţa şi România – o prietenie de 200 de ani

După Revoluţia Franceză din 1789, în perioada "Directoratului", au fost înfiinţate primele reprezentanţe ale Franţei în Principatele Române. În 1795, Franţa a deschis un consulat general la Bucuresti şi un Consulat la Iaşi în 1798.

Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie au fost stabilite în 8/20 februarie 1880. Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă.

După începerea celui de-Al doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii, iar din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte.

În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite la 1 martie 1945. Apoi, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă.

În anul 1968, preşedintele Franţei, Generalul Charles de Gaulle, a făcut o vizită oficială în România, iar în martie 1979 preşedintele francez Valéry Giscard d'Estaing s-a aflat, la rândul său, în vizită oficială în ţara noastră.

După 1989, relaţiile româno-franceze s-au intensificat, Franţa fiind promotoarea ideii de acceptare a României în structurile euro-atlantice.

La 20 noiembrie 1991, cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui francez François Mitterrand în România a fost semnat Tratatul de întelegere amicală şi cooperare dintre România şi Republica Franceză, iar în 1997, cu ocazia vizitei preşedintelui francez Jacques Chirac în România, a fost lansat Parteneriatul Special dintre România şi Franţa.

(w400) François

La 4 februarie 2008, cu ocazia vizitei oficiale la Bucureşti a preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, la invitatia preşedintelui Traian Băsescu, a fost semnată Declaraţia comună privind instituirea unui Parteneriat strategic între Franţa şi România.

(w400) Jacques Ch

Şi preşedinţii României au făcut vizite oficiale în Franţa: preşedintele Ion Iliescu a fost prezent în Franţa la invitaţia preşedinţilor francezi în noiembrie 1991 şi noiembrie 1992, în aprilie 1994, în noiembrie 1995 şi apoi în următorul mandat în noiembrie 2003. Preşedintele Emil Constantinescu a făcut vizite oficiale în Franţa în februarie 1997 şi septembrie 1999. Iar preşedintele Traian Basescu a fost în vizite oficiale sau de lucru în Franţa în noiembrie 2005, mai 2006 şi mai 2009.

(w400) Jacques Ch

În conformitate cu statutul României de membru al UE, între România şi Franţa, relaţiile comerciale sunt complet liberalizate, Franţa fiind al treilea partener comercial şi al patrulea investitor în economia românească.

Marile grupuri franceze sunt prezente în economia României în industria auto, telecomunicaţii, aeronautică, construcţii, sectorul bancar sau industria alimentară.

Marile companii franceze prezente în România sunt Renault-Dacia, Orange, Lafarge, Michelin, Alcatel, Bouygues, Danone, Eurocopter, Alstom, Veolia Water, Accor, Carrefour, Cora, BRD-Société Générale, BNP-Paribas. Şi alte grupuri industriale şi întreprinderi mici şi mijlocii sunt interesate de proiecte de investiţii şi parteneriate industriale, cu un puternic potenţial de dezvoltare a relaţiilor economice.

Franţa este primul partener al României în ce priveşte cooperarea descentralizată. Sunt mai mult de 600 de relaţii stabilite la nivel local: înfrăţiri, relaţii de asociere sau de parteneriat, de cooperare sau colaborare.

La Paris, funcţionează Institutul Cultural Român, iar la Bucureşti, Institutul Francez. Există Centre culturale franceze la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Din 2008, Ministerul român al Educației, în colaborare cu omologul francez, organizează Bacalaureatul bilingv, acest proiect extinzându-se progresiv la 29 de licee bilingve.

Astăzi, mii de studenţi români aleg "les Grandes Écoles", marile universităţi din Franţa, pentru studii. Cei mai mulţi merg la Institutul de Studii Politice din Paris, Şcoala Naţională de Administraţie, Şcoala Politehnică sau Şcoala Normală Superioară.

Din 18 octombrie 2012, între România şi Franţa exista un Acord privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi a perioadelor de studiu în cadrul învăţământului superior .

''Aceşti români care au făcut Franţa''

În urmă cu exact 10 ani, într-o conferinţă la Academia Română, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Étienne, îi omagia cu aceste cuvinte pe românii care timp de mai mult de două sute de ani au contribuit la dezvoltarea culturii franceze, ca urmare a faptului că mulţi studenţi, artişti, intelectuali s-au format şi şi-au urmat cariera în Franţa, ataşându-se „à sa sœur ainée et bien-aimée“, dar şi unei culturi latine.

România are o istorie legată de Franţa, iar românii, ca şi alte popoare europene, au fost atraşi puternic de iluminismul francez, de democraţie şi libertate. Din prima jumătate a secolului al XIX-lea, valoarea universităţilor din Paris şi spiritualitatea franceză au atras la studii în Oraşul Luminilor mulţi tineri din Principatele Române.

Fiul cel mare al domnului Ţării Românesti, Gheorghe Bibescu, a fost primul elev străin primit la Şcoala Militară de la Saint Cyr, iar alţi doi băieţi ai domnitorului, Grigore şi Nicolae, au studiat la Universitatea din Paris „învăţăturile cele cuvenite la cariera ostăşească”. Viitorul general Ion Emanoil Florescu a urmat cursurile liceului St. Louis din Paris şi pe cele ale Şcolii de Stat Major. Tot la Şcoala Militară de la Saint Cyr a învăţat şi locotenentul Gheorghe Catargi, care la înapoiere a fost primit în Statul Major domnesc.

Domnitorul Ţării Românesti Barbu Ştirbei şi-a trimis fiul, pe George, să servească în armata franceză, iar la înapoiere, în 1855, a fost înalţat în funcţia de comandant al oştirii. Al doilea său fiu, Alexandru, care-şi luase Bacalaureatul la Paris, a fost admis şi el, în aprilie 1855, la Şcoala Militară de la Saint Cyr, iar apoi s-a înrolat într-o unitate franceză. Iar George Valentin Bibescu, preşedintele Aeroclubului Regal Român şi nepot al domnitorului Bibescu, a fost elevul marelui inventator şi aviator Louis Blériot.

Primii Români care au pus bazele relaţiilor istorice cu Franţa au fost reprezentanţii generaţiei paşoptiste - Ion Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Dumitru Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Brătianu, Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu, care au studiat în Franţa şi au contribuit la susţinerea aspiraţiilor româneşti de către Franţa.

Revoluţia franceză de la 1848 s-a repercutat şi la Bucureşti şi a dus la abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu. Unirea Principatelor Române şi alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 1859, şi venirea pe tron în 1866 a lui Carol de Hohenzollern au fost posibile şi datorita sprijinului diplomaţiei franceze.

În Primul Război Mondial, România a intrat în război de partea Antantei şi a primit din partea Franţei un constant ajutor material şi logistic. Ca recunoştinţă, după război, generalul francez Henri Mathias Berthelot, şef al misiunii militare franceze la Bucureşti, a fost decorat şi a primit cetăţenie onorifică, un lot de teren şi locuinţă şi apoi a fost este ales membru de onoare al Academiei Române.

Constantin Brâncuşi, Emil Cioran, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Panait Istrati, George Enescu, Dinu Lipatti şi Clara Haskil, Victor Brauner, Elvira Popescu, Maria Ventura – sunt nume de mari români cu importante contribuţii în cultura franceză. La fel şi poetul Gherasim Luca, scriitoarele Martha Bibescu, Elena Văcărescu, iar poeta Anna Brâncoveanu de Noailles, care a câştigat marele premiu al Academiei Franceze de Literatură, a fost prima femeie care a primit Legiunea de Onoare în grad de Comandor. Maria Cantacuzino, soţia pictorului Puvis de Chavannes, a servit drept model pentru pictura ce o reprezintă pe Sfânta Genoveva, patroana Parisului, care se afla pe pereţii interiori ai Panthéonului.

(w400) Anna de No

Anna de Noailles

Franţa a atras români şi în domeniul stiinţific: marele fizician Alexandru Proca a absolvit Facultatea de Științe de la Sorbona, primind din mâna Mariei Curie diploma de licențiat în științe, iar apoi a făcut în Franţa cercetări asupra nucleului atomic. Matematicianul Pierre Sergiescu a fost preşedinte al societăţii internaţionale de istorie a ştiinţelor, astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti, a studiat şi a făcut cercetări în Franţa. Henri Coandă, cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și al savantului Paul Painlevé, a construit în Franţa primul avion cu reacție.

(w400) Elvire Pop

În anii interbelici, politicienii români erau bine văzuţi la Paris, iar ministrul român al afacerilor străine, Nicolae Titulescu, era numit şi "ministrul european" şi considerat "tot atât de francez cât era român" prin felul admirabil în care vorbea limba franceză. În 1936 s-a stabilit în Franţa şi a activat în fruntea Academiei diplomatice internaţionale de la Paris şi a Ligii Naţiunilor.

(w400) Constantin

Constantin Brâncuşi

Primul val de emigrare masivă, în anii 1946 – 1948, a fost legat de abdicarea regelui Mihai şi de instalarea regimul comunist. La sfârşitul anilor 60, s-a produs un alt val de imigranţi.

Intelectualii români stabiliţi in Franţa au fost unanim apreciaţi în viaţa culturală. Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, fondatorul psihologiei sociale moderne Serge Moscovici, scriitorii Virgil Tănase, Dumitru Ţepeneag, Bujor Nedelcovici, dramaturgul Matei Vişniec, criticul de teatru George Banu, sopranele Angela Gheorghiu şi Leontina Ciobanu, naistul Gheorghe Zamfir, cineastul Paul Barbaneagra şi mulţi alţii au trăit şi au avut cariere importante în Franţa.

(w400) Henri Coan

Henri Coandă

În ultimii ani, exodul masiv al medicilor către spitale şi clinici din Franta a adăugat alte câteva mii comunităţii de români care numără aproximativ 100.000 de persoane. Totuşi, nu există statistici precise despre numărul românilor, deoarece Franţa nu recunoaşte minorităţile naţionale. Mulţi au renunţat la cetăţenia română în favoarea celei franceze, toţi însă au păstrat o atitudine pozitiva faţă de România.

Circa 40.000 trăiesc la Paris şi împrejurimi, restul în zonele Strasbourg, Lille, Lyon, unde este o importantă comunitate rroma, la Marsilia, Montpellier sau Bordeaux.

Articole pe aceeaşi temă
 
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 21°C 21°C
IASI 22°C 20°C
CLUJ 14°C 16°C
CONSTANTA 21°C 22°C
CRAIOVA 21°C 20°C
BRASOV 15°C 17°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Septembrie 2017, 07:15
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-09-2017
Deschidere: 7886.13
Maxim: 7913.16
Mimim: 7843.88
Variatie: -0.48%
TLV
2.21
0.68%
EL
12.90
0.62%
SNG
31.00
0.32%
TGN
392.00
0.25%
SNP
0.28
0%
BRD
12.46
0.32%
FP
0.85
1.41%
SIF2
1.23
0%
M
36.20
0.27%
SIF1
2.48
0%
ARHIVĂ ȘTIRI