Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Ziua Muncii, ieri şi azi: De la muncitori împuşcaţi, la parade comuniste şi minivacanţe de 1 Mai

1 Mai este celebrată ca Ziua Muncii sau Ziua celor ce muncesc, în peste 80 de țări. În majoritatea țărilor vest-europene, dar şi în statele din fostul bloc comunist, 1 Mai este zi liberă. Anual, românii au parte de o minivacanță, 1 Mai fiind și data la care se dă oficial startul sezonului estival. În perioada comunistă, ziua de 1 Mai a fost transformată în sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice.

01 Mai 2018, 07:52 (actualizat 01 Mai 2018, 12:48) |
Ziua Internațională a Muncii / FOTO: pinterest
Ziua Internațională a Muncii
De Ziua Muncii, un moment de relaxare

La originea zilei de 1 mai stau manifestațiile pentru reducerea normei orare de lucru a muncitorilor și “episodul Heymarket” din Chicago de la sfârșitul secolului al XIX-lea - manifestații violente care s-au încheiat cu morți și răniți.

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a II-a a decretat 1 mai Ziua Internațională a Muncii, în contextul unor numeroase manifestaţii din anii anteriori ale muncitorilor care cereau reducerea normei orare zilnice de lucru la 8 ore (New York, 1872; Statele Unite şi Canada, 1886) şi în memoria victimelor grevei generale din Piaţa Haymarket din Chicago.

În anul 1872, circa 100 de mii de muncitori din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

La 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, cerând ziua de muncă de opt ore. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, dintre care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Câteva zile mai târziu, pe 4 mai, în zona Heymarket din Chicago, unde numărul greviștilor era de peste 65.000, în timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, patru protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.

În seara aceleași zile, a fost organizată o nouă demonstrație în Piaţa Haymarket. Din mulțime a fost aruncată o bombă artizanală spre coloana de polițiști, fiind  răniți mai mulți polițiști. Poliția a ripostat cu focuri de armă, câteva zeci de persoane fiind ucise și două sute rănite.

Aşa a început ceea ce a rămas în istorie drept „Afacerea Haymarket“, un proces împotriva liderilor muncitorilor. Unii vor fi condamnați la moarte, în timp ce alții alţii se vor sinucide în închisoare.

1 mai a devenit astfel ziua de comemorare a oamenilor muncii care și-au cerut drepturile în stradă.

În anul 1889, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor.

Aşadar, 1 mai a fost, inițial, sărbătoare comemorativă și zi liberă pentru lucrători, în urma negocierilor dintre autorităţi şi sindicate. S-a răspândit în majoritatea statelor lumii, mai puțin Australia, Elveția și  SUA. Paradoxal, în țara în  care  îşi are originea sărbătoarea de 1 mai, a fost înlocuită cu “Labor Day” (Ziua Muncii), care se celebrează în prima zi de luni a lui septembrie.

La 4 ani de la violențele din Chicago, A Doua Internaţională Socialistă a decis împreună cu sindicatele nord-americane să comemoreze memoria victimelor din Piaţa Haymarket prin organizarea, de 1 Mai 1890, devenită oficial Ziua Internaţională a Muncitorilor, a celei mai mari manifestații a munictorilor din istorie.

1 Mai muncitoresc, la paradă

1 Mai Muncitoresc era, în perioada ceauşistă, una dintre principalele sărbători propagandistice oficiale. Aveau loc manifestări de amploare – mitinguri, defilări, se purtau pancarte, se strigau lozinci, iar prezenţa „oamenilor muncii” era obligatorie.

Dincolo de latura oficială şi propagandistică a zilei de 1 mai, exista şi o sărbătorire paralelă, underground, a tinerilor şi artiştilor care mergeau la mare de 1 mai – în special la Costineşti, 2 Mai şi Vama Veche.

Distracţia continua pe 2 mai, când, lucru mai puţin ştiut,  era o altă sărbătoare oficială - Ziua Tineretului.

Ziua internaţională... a celor care stau

Teoretic Ziua Internaţională a Muncii şi sărbătoarea celor ce muncesc, în realitate, 1 mai e ziua în care... se stă. La noi şi la alţii, de 1 mai nu se munceşte - este sărbătoare oficială, declarată zi liberă.

 

(w460) De Ziua Mu

După ‘89, pentru români a devenit o tradiţie ca de 1 mai să aibă parte de o minivacanţă pe care şi-o petrec la mare, la munte, sau cel puţin în parcuri şi la picnic.

Mai ştim vag azi că 1 mai e o sărbătoare de sorginte comunistă, dar această semnificaţie a devenit tot mai neimportantă. 1 mai este azi sinonim cu startul sezonului estival, cu vacanţa şi distracția, sau, cel puţin, cu odihna.

1 Mai eclipsează o altă sărbătoare - 2 mai - despre care puțini tineri știu că le este dedicată. Doar autoritățile par să-și amintească uneori de semnificația acestei zile și folosesc ocazia pentru a organiza diverse distracții destinate tinerilor - concerte, concursuri, festivaluri, expoziții, tombole.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 28°C 31°C
IASI 29°C 29°C
CLUJ 28°C 25°C
CONSTANTA 24°C 25°C
CRAIOVA 28°C 28°C
BRASOV 26°C 25°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Septembrie 2018, 03:54
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-09-2018
Deschidere: 8294.54
Maxim: 8357.11
Mimim: 8281.28
Variatie: 0.72%
SNG
32.75
1.24%
SNP
0.36
3.75%
FP
0.90
0.11%
TLV
2.35
0.21%
BRD
13.72
0.15%
SIF5
2.14
0.93%
TEL
23.10
0%
TGN
360.00
0.42%
EBS
175.35
1.05%
COTE
87.20
0.34%
ARHIVĂ ȘTIRI