Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Ziua Marinei, la 155 de ani de la crearea Marinei Militare Române moderne

La 15 august, de ziua Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor, este sărbătoarea celor care servesc ţara pe  mările şi oceanele lumii sau pe Dunăre. Ziua Marinei s-a serbat prima dată în 15 august 1902 şi, de atunci, an de an, sărbătoarea marinarilor atrage atenţia prin ceremonii, parade navale, exerciţii tactice, întreceri sau jocuri marinăreşti.

15 August 2015, 10:47 (actualizat 15 August 2015, 15:51) | documentar de Liliana Teică |
Ziua Marinei
Ziua Marinei
Pregătiri pentru Ziua Marinei
Ziua Marinei
15 august este şi Ziua Marinei
Ziua Marinei altădată
Bricul Mircea

15 august 1902 –serbări nautice pentru a atrage turişti

(w300) Ziua MarinSfântul ocrotitor al marinarilor este Sfântul Nicolae, conform tradiţiilor Bisericii Ortodoxe, dar primul care a făcut o asociere între numele Fecioarei Maria şi Sfânta ocrotitoare a Marinei a fost Cristea Georgescu, de două ori primar al Constanţei, între anii 1901-1903 şi 1907-1908.

La 6 august 1902, Cristea Georgescu aducea la cunoştinţa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara că la data de 15 August vor avea loc serbări deosebite. Era de fapt o invitaţie la petrecere pentru a atrage turişti:

Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. – Sfânta Maria, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut, precum regate, alergări, serate veneţiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Meduzei, corabia Argonauţilor şi altele. Avem onoarea a aduce acestea la cunoştinţa Domniei Voastre. Vă înaintăm un număr de 5 exemplare publicaţiuni prin care aducem la cunoştinţa publică aceste serbări mari şi vă rugăm, Domnule Primar, să binevoiţi a dispune afişarea lor prin locurile cele mai expuse vederii din oraşul Domniei Voastre“.

La Serbările Nautice urmau să ia parte Maiestatea Sa Regele Carol I şi Regina Elisabeta precum şi membri importanţi ai guvernului.  Evenimentul a avut un impact deosebit, mai ales că şi timpul a fost favorabil, iar  prezenţa publicului a fost semnificativă, iar apoi a început să se vorbească despre ziua de 15 august ca despre o sărbătoare a marinarilor, despre Fecioara Maria ca despre Patroana Marinei, şi de la un an la altul, serbările au sporit în amploare şi semnificaţii.

Marina Militară Română

Dacă Ziua Marinei se serbează de 113 ani, navigaţia pe Marea Neagră şi Dunăre s-a realizat dintotdeauna. Dacii au folosit plutele şi ca armă de luptă - trunchiul de copac cioplit, aşa-numita monoxilă, Ştefan cel Mare a desăvârşit opera de organizare a Marinei, dotând-o cu corăbii - pânzare - construite la Chilia şi Cetatea Albă, iar Mihai Viteazul avea galere, bărci şi caiacele armate cu tunuri.

Pe vremea lui Cuza a fost lansată la apă nava România, primul bastiment cu aburi al Flotilei Române de Război, a cărei dezvoltarea a început să se contureze odată cu Unirea Principatelor Române, în 1859, prin unificarea flotilelor celor două ţări surori.

Regele Carol I a adus din Franţa prima navă militară a României moderne, care a purtat pavilionul naţional la catarg.

Modesta Flotilă Română s-a afirmat în timpul Războiului de Independenţă de la 1877-1878,  în acţiuni de instalare de baraje, atac al navelor inamice şi sprijin cu foc de artilerie, demonstrând utilitatea serviciilor marinarilor pentru apărarea suveranității statului.

Până la Primul Război Mondial, Marina Militară Română, denumită astfel din anul 1898, a beneficiat de trei programe de dotare cu nave şi mijloace de navigaţie, iar în anul 1907, la Galaţi, au fost lansate patru monitoare şi opt vedete fluviale, care au format prima Escadră de Dunăre.

În perioada interbelică, au intrat în dotarea Marinei Militare distrugătoarele de tip „M” - „Mărăşeşti” şi „Mărăşti” şi de tip „R” - „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, primul submarin românesc, „Delfinul” şi a doua navă-şcoală „Mircea”

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, întreaga marină, sub conducerea Comandamentului Marinei Regale şi-a adus un aport considerabil la susținerea efortului general de război. După război, flota maritimă şi de cea fluvială a României au fost incluse în cea a Uniunii Sovietice şi România a pierdut mai multe nave, crucişătoare, remorchere, un submarin şi patru minisubmarine, dar cu tot amestecul brutal al sovieticilor, conducerea Forţelor Maritime Militare a continuat să susţină marina militară ca armă de elită în cadrul Armatei României.

Odată cu reintrarea în dotare a monitoarelor fuviale, a fost reconstituită Flotila de Dunăre, denumită din 1959 Brigada Fluvială.

În anul 1962 a fost înfiinţată Divizia 42 Maritimă, continuatoarea tradiţiilor Diviziei de Mare, mare unitate care fusese desființată la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial.

De la sfârşitul anilor '70 şi începutul anilor '80, au fost construite în şantierele navale româneşti escortoarele „Midia” şi „Constanța”, crucişătorul uşor „Muntenia”, transformat în distrugător, iar ulterior în fregata „Mărăşeşti”, fregatele din clasa „Eustaţiu Sebastian”, clasificate apoi în corvete.

După evenimentele din decembrie 1989, Comandamentul Marinei s-a restructurat într-o manieră modernă şi a  aplicat politici noi privind apărarea ţării în noul context geopolitic european, schimbându-și denumirea în Statul Major al Forţelor Navale.

(w460) Bricul MirDupă integrarea României în Alianţa Nord-Atlantică, în anul 2004, Marina Militară Română a fost transformată în prima categorie de forţe complet profesionalizată.

În prezent, Forţele Navale ale României acţionează pentru a asigura siguranţa graniţelor, securitatea fluvială şi maritimă şi pentru dezvoltarea relaţiilor militaro-diplomatice la Marea Neagră şi oriunde în lume, în cadrul  interoperabilităţii cu forţele armate ale statelor membre ale NATO.

Forţele Navale Române cuprind Flota militară maritimă a României, cu aproximativ 45 de unităţi, între care: 3 fregate (Mărăşeşti, Regele Ferdinand şi Regina Maria, 4 corvete/fregate uşoare (Contraamiral Eustaţiu Sebastian, Contraamiral Horia Macellariu, Vice-Amiral Eugeniu Roşca şi Amiral Petre Bărbuneanu), 3 nave de atac purtătoare de rachete/NPRuri (Zborul, Pescărusul şi Lăstunul) şi 3 nave de atac/vedete torpiloare (Smeul, Vijelia şi Vulcanul)  care operează mai ales în Marea Neagră, dar şi pe mările și oceanele lumii în cadrul operaţiunilor NATO. Lor li se adaugă Flota militară fluvială a României, cu aproximativ 15 unităţi care operează pe Dunăre.

surse

navy.ro

ligamarinarilor.ro

constanta-imagini-vechi.blogspot.ro

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 11°C
IASI 18°C 10°C
CLUJ 16°C 11°C
CONSTANTA 14°C 11°C
CRAIOVA 22°C 12°C
BRASOV 16°C 8°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Martie 2019, 20:40
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-03-2019
Deschidere: 8047.89
Maxim: 8079.17
Mimim: 8014.83
Variatie: -0.2%
TLV
2.13
0.7%
FP
0.90
1%
SNG
31.80
2.08%
SFG
18.05
5.26%
TBM
0.29
4.09%
BRD
12.90
0%
SNN
9.75
0%
EL
10.34
0.78%
DIGI
24.55
0.41%
SNP
0.37
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI