25 mai, Ziua internațională a copiilor dispăruți

Reţeaua GMCN, al cărei principal scop este de a răspândi imagini şi informaţii despre copiii dispăruţi, are 22 de membri, printre care şi România. Ceilalţi 21 sunt: Albania, Argentina, Belarus, Belgia, Brazilia, Canada, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Rusia, Serbia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.

Ziua internaţională a copiilor dispăruţi coincide cu Ziua naţională a copiilor dispăruţi din SUA, propusă de fostul preşedinte american Ronald Reagan în 1983. Data de 25 nu este deloc întâmplătoare, aducând aminte de faimosul caz al băiatului Etan Kalil Patz, în vârstă de şase ani, declarat dispărut la 25 mai 1979, în Manhattan, New York. Etan Patz nu a fost găsit nici până în zilele noastre, fiind declarat oficial decedat în 2001.

La 10 martie 2020, deputaţii au aprobat în şedinţa de plen înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi. „Propunem înfiinţarea acestei comisii de anchetă având în vedere numărul mare al copiilor dispăruţi în România. Din datele puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române rezultă că, în perioada ianuarie 2016 – octombrie 2019, la nivel naţional au fost înregistrate, în rândul minorilor, 17.669 de dispariţii. Numărul raportat nu reprezintă numărul de minori dispăruţi, întrucât o persoană poate fi semnalată dispărută de mai multe ori într-un interval de timp. Aşa se explică şi numărul dosarelor revocate, respectiv 17.715, mult mai mare decât numărul dispariţiilor”, a declarat, cu acel prilej, deputatul PNL Adriana Săftoiu, unul dintre iniţiatorii proiectului de hotărâre.

Obiectivele comisiei de anchetă sunt: analiza cazurilor care duc la dispariţia copiilor; modalităţile de prevenire a acestui fenomen, analiza activităţii instituţiilor abilitate la nivel central şi local în soluţionarea, cu celeritate, a cazurilor copiilor dispăruţi; starea de fapt a tuturor mecanismelor înfiinţate cu scopul combaterii fenomenului (linia telefonică de urgenţă 116.000 lansată în 2009, „Alertă răpire copil” – inaugurat în aprilie 2011, etc). Alte obiective ale comisiei vizează măsurile care se impun la nivelul legislaţiei naţionale pentru combaterea şi reducerea numărului acestor cazuri.

Principalele motive care îi determină pe copii să îşi părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt neglijarea şi lipsa de supraveghere din partea adulţilor responsabili; conflictele repetate din familie; abuzurile asupra copiilor, fizice şi/sau emoţionale; lăsarea lor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparţinătorilor legali la muncă în străinătate; blocaje în comunicarea cu părinţii, cu precădere în situaţii dificile; abandonul şcolar şi influenţa/presiunea anturajului; consumul de alcool şi substanţe halucinogene; situaţia economică precară a familiei, conform salvaticopiii.ro.

sursa

agerpres.ro