Ziua internaţională a conştiinţei, marcată de ONU pe 5 aprilie

În preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului se afirmă că „nerespectarea și disprețul față de drepturile omului au dus la acte barbare care au revoltat conștiința omenirii, iar apariția unei lumi în care ființele umane să se bucure de libertatea de exprimare și de credință și să fie ferite de frică și de lipsuri a fost proclamată ca fiind cea mai înaltă aspirație a oamenilor de rând.„

Mai mult, articolul 1 din Declarație afirmă că „toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi, sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și ar trebui să acționeze unele față de altele într-un spirit de fraternitate”.

Sarcina Organizației Națiunilor Unite de a salva generațiile viitoare de flagelul războiului necesită o transformare către o cultură a păcii, care constă în valori, atitudini și comportamente care reflectă și inspiră interacțiunea socială și împărtășirea bazată pe principiile libertății, justiției și democrației, pe toate drepturile omului, pe toleranță și solidaritate, care resping violența și se străduiesc să prevină conflictele prin abordarea cauzelor lor profunde pentru a rezolva problemele prin dialog și negociere și care garantează exercitarea deplină a tuturor drepturilor și a mijloacelor de a participa pe deplin la procesul de dezvoltare a societății lor.

Wednesday is the International Day of Conscience.

In the face of on-going global challenges and conflicts – let’s focus on promoting tolerance & solidarity and helping those in need. https://t.co/oiqkSW0zxh pic.twitter.com/JLppbGWej3

— United Nations (@UN) April 4, 2023

Conștientă de necesitatea creării unor condiții de stabilitate și bunăstare și a unor relații pașnice și de prietenie bazate pe respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, Adunarea Generală a declarat ziua de 5 aprilie Ziua internațională a conștiinței.

Adunarea Generală a invitat toate statele membre, organizațiile din sistemul Organizației Națiunilor Unite și alte organizații internaționale și regionale, precum și sectorul privat și societatea civilă, inclusiv organizațiile neguvernamentale și persoanele fizice, să construiască cultura păcii cu dragoste și conștiință, în conformitate cu cultura și alte circumstanțe sau obiceiuri adecvate ale comunităților lor locale, naționale și regionale, inclusiv prin educație de calitate și activități de sensibilizare a publicului, promovând astfel dezvoltarea durabilă.

Conceptul de cultură a păcii a apărut în urma Congresului internaţional al UNESCO organizat, în 1989, în Coasta de Fildeş şi care a avut ca temă „Pacea în mintea oamenilor”.

De atunci, promovarea unei culturi a păcii a fost considerată tot mai mult ca un obiectiv demn al comunităţii internaţionale. Conceptul în evoluţie a inspirat activităţi la atât de multe niveluri şi în atâtea regiuni cu participarea deplină a societăţii civile încât cultura păcii a preluat treptat caracteristicile unei mişcări globale.