Ziua Independenței SUA | David Muniz: Națiunile se definesc prin valorile pe care la apără. Iohannis: Valorile din Declarația de Independență continuă să ne ghideze în gestionarea provocărilor de azi

Statele Unite sărbătoresc în avans Ziua Independenței. 4 Iulie este o dată specială pentru americani, dar și pentru țările partenere, cum este și România.  TVR1 a transmis în direct într-o Ediție specială recepția de la Ambasada SUA la București, la care au participat președintele României, Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și alte oficialități.

01 Iulie 2021, 17:05 (actualizat 01 Iulie 2021, 19:46) |

ACTUALIZARE 18.27 Declarații ale premierului Florin Cîțu

:

  • Din Declarația de Independență au fost imprimate principiile democrației în întreaga lume
  • Am petrecut mai mult de 10 ani in SUA
  • Am absolvit școli, am muncit acolo, am lucrat la Washington
  • Sunt foarte mult lecții pe care noi le învățăm din istoria SUA, pe care ar trebui să le folosim in România
  • Parteneriatul Strategic este unul dintre cei trei piloni esențiali ai politicii externe a României

"Vom menţine cooperarea strategică dintre România şi SUA la cel mai înalt nivel prin fructificarea oportunităţilor ce decurg din viziunea noastră comună privind dimensiunea de apărare, securitate energetică, recuperarea economică sustenabilă. Totodată, consolidarea rezilienţei şi întărirea relaţiilor transatlantice. Dincolo de excelenta noastră cooperare în planul securităţii şi importanţa creşterii prezenţei militare a SUA în ţara noastră, Guvernul României vizează încurajarea şi stimularea unei prezenţe economice americane cât mai consistente în România, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea surselor de energie, inclusiv cea nucleară", a spus premierul Florin Cîţu.

El a arătat că recenta adoptare a Legii de ratificare a acordului interguvernamental dintre România şi SUA privind domeniul nuclear civil trebuie să "dea semnalul pentru accelerarea configurării unor proiecte de anvergură, capabile să ofere o ancoră strategică suplimentară relaţiei bilaterale".

"O importanţă similară o acordăm infrastructurii de transport care articulează regiunea Europei Centrale şi de Est cu impact strategic asupra dezvoltării economice a regiunii, precum şi asupra mobilităţii militare", a afirmat Cîţu, menţionând proiectele de interconectare regională - Rail-2-Sea şi Via Carpathia, pentru realizarea cărora a arătat că este esenţială o implicare a SUA, inclusiv financiară.

Premierul a subliniat că dezvoltarea consistentă a dimensiunii economice şi de investiţii a Parteneriatului strategic dintre România şi SUA constituie o prioritate majoră pentru Guvern.

"Vom face asta prin promovarea unor politici care să ofere predictibilitate, transparenţă şi reducerea greutăţilor birocratice, eliminarea birocraţiei - cum spun eu. Împreună cu colegii mei din Guvern suntem angajaţi într-un efort colectiv prin care demonstrăm că Guvernul României este un partener de încredere al mediului de afaceri. O astfel de relaţie este esenţială pentru realizarea potenţialului uriaş de dezvoltare pe care îl are România", a mai spus Cîţu.

El a evidenţiat şi faptul că Guvernul susţine dezvoltarea şi consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

"O Românie sigură, stabilă şi de succes reprezintă un obiectiv strategic pentru mine şi Guvernul meu. Suntem angajaţi să urmărim consolidarea securităţii şi să valorificăm potenţialul economic şi comercial. Apreciem cooperarea noastră în combaterea terorismului, a criminalităţii cibernetice şi a ameninţărilor cibernetice şi protejarea drepturilor intelectuale. (...) Guvernul României va spori discuţiile cu privire la Visa Waiver", a mai afirmat premierul.

Şeful Guvernului a amintit că a stat mai mult de zece ani în SUA, unde a studiat şi a lucrat.

"Sunt multe lecţii pe care le învăţăm din istoria SUA, dar sunt câteva pe care ar trebui să le folosim şi aici în România, azi. În primul rând, cred că faptul că proprietatea privată este sacrosantă rămâne o bază a democraţiei şi ar trebui să fie o lecţie pentru România, ar trebui să adoptăm asta. În al doilea rând, este faptul că antreprenorii, oamenii care îşi dezvoltă propriile companii încearcă, eşuează, încearcă din nou şi sunt eroii unei astfel de economii, sunt apreciaţi în SUA şi ar trebui să facem asta şi în România. Dacă facem aceste lucruri sunt convins că România va avea un viitor mare", a mai afirmat Cîţu.

ACTUALIZARE 18.20 Declarații președintelui Klaus Iohannis:

  • Este plăcerea mea să fiu astăzi la cea de-a 245-a aniversare a SUA și să felicit din partea României in mod călduros
  • Acum 245 de ani, poporul american a scris in Declarația de Independență cele mai importante principii ale statelor  americane, care continuă sa fie principiile care ghidează națiunea americană și ne inspiră pe noi toți
  • Sărbătorim în acest an Ziua Independenței într-un cadru plin de speranță și de suflu proaspăt în relația transatlantică, inspirat de Președintele Joe Biden și de Administrația pe care o conduce
  • Suntem într-un moment de inflexiune, care va acționa drept catalizator pentru unitatea transatlantică.
  • La nivel bilateral, relația dintre România și Statele Unite ale Americii se bazează pe un parteneriat strategic solid și profund, pe apartenența comună la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului.
  • Totodată, anul acesta marcăm trei momente speciale în relația noastră.
  • Se împlinesc 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite, 10 ani de la semnarea și intrarea în vigoare a Acordului între România și Statele Unite privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România și 5 ani de la atingerea Capacității Operaționale Depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice de la Deveselu.
  • Aprofundarea parteneriatului strategic are în vedere și încurajarea legăturilor mai puternice între oameni.
  • Un sprijin solid al dialogului educațional și cultural transatlantic îl reprezintă Programul de burse Fulbright – care anul acesta împlinește 75 de ani de la lansare și peste 60 de ani de prezență în România, completând astfel seria momentelor aniversare importante în relația bilaterală.
  • Turneul european recent al Președintelui Biden a fost un succes.
  • Deciziile adoptate la Summitul NATO, la Summitul Uniunea Europeană - SUA și la reuniunea G7 de la Carbis Bay reprezintă o dovadă clară a angajamentului Statelor Unite pentru aliații și partenerii săi, precum și a reimplicării sale în dosare esențiale pentru arhitectura internațională.
  • Discuțiile pe care le-am avut cu Președintele Biden în marja Summitului NATO au reprezentat, la rândul lor, un prilej de reconfirmare atât a solidității Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, cât și a angajamentului partenerilor americani pentru securitatea euroatlantică.
  • Totodată, a fost remarcabilă participarea, în premieră, a unui Președinte al Statelor Unite la Summitul Formatului București 9, pe care l-am găzduit în luna mai.
  • Mesajul Președintelui Joe Biden în cadrul reuniunii a fost puternic și foarte încurajator pentru Aliații de pe Flancul Estic, evidențiind că relația transatlantică nu înseamnă doar legătura dintre cele două maluri ale Atlanticului, ci se întinde peste Europa, până la Marea Baltică și Marea Neagră, iar parteneriatul dintre SUA și Europa reprezintă piatra de temelie a relațiilor internaționale.
  • România este și va rămâne puternic ancorată în comunitatea de valori democratice, un promotor al unei relații transatlantice solide.
  • Vom continua să susținem o Alianță Nord-Atlantică robustă și indivizibilă, precum și cooperarea sinergică și complementară dintre NATO și Uniunea Europeană.
  • Am convingerea profundă că relațiile transatlantice oferă cele mai eficiente instrumente pentru a gestiona provocările actuale, inclusiv prin reafirmarea democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor omului.
    Un parteneriat transatlantic revitalizat va influența pozitiv modul în care sistemul internațional se va adapta la contextul actual, prin raportare la valorile democratice împărtășite.
  • Am convingerea profundă că relațiile transatlantice oferă cele mai eficiente instrumente pentru a gestiona provocările actuale, inclusiv prin reafirmarea democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor omului.
  • Un parteneriat transatlantic revitalizat va influența pozitiv modul în care sistemul internațional se va adapta la contextul actual, prin raportare la valorile democratice împărtășite.
  • De aceea, România susține și promovează conceptul de reziliență strategică transatlantică.
  • Ceea ce vizăm este reducerea sau chiar eliminarea dependenței de actorii care nu împărtășesc aceleași valori ce reprezintă baza comunității transatlantice din care facem parte.
  • Astfel trebuie interpretată și inițiativa României de a înființa la București Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, pe care l-am inaugurat recent și care este deschis partenerilor.
  • De aceea, România susține și promovează conceptul de reziliență strategică transatlantică.
  • Ceea ce vizăm este reducerea sau chiar eliminarea dependenței de actorii care nu împărtășesc aceleași valori ce reprezintă baza comunității transatlantice din care facem parte.
  • Astfel trebuie interpretată și inițiativa României de a înființa la București Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, pe care l-am inaugurat recent și care este deschis partenerilor.
  • Doresc să subliniez din nou actualitatea valorilor exprimate în Declarația de Independență.
  • După 245 de ani, ele continuă să ne ghideze în înțelegerea și gestionarea provocărilor de astăzi.
  • Sunt convins că vom reuși, împreună, să fructificăm la potențialul maxim momentul în care ne aflăm, atât de propice pentru reafirmarea valorilor comune și urmărirea strategică a intereselor împărtășite de securitate.
  • Urez „La mulți ani!” Statelor Unite ale Americii și poporului american!
  • Happy 4th of July! Happy Independence Day!

ACTUALIZARE 18.10 Declarații David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA la București:

  • Ne-am bucurat de un survol magnific la care au participat avioane românești și britanice
  • Vă mulțumesc că ne sunteți alături, este o onoare să vă avem alături
  • Națiunile, ca și oamenii, se definesc prin valorile pe care la apără și prin partenerii pe care îi au
  • Vom sprijini România pe măsură ce continuă să îsi mențină locul binemeritat de lider european
  • Acum 10 ani, împreună am creionat documentul privind Parteneriatul Strategic între România și SUA
  • România a dus la îndeplinirea  garanțiilor de securitate prezente în Parteneriat
  • Ultimii militari s-au întors din Afganistan
  • Parteneriatul nostru a adus pace

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, David Muniz, a afirmat că ţara sa este mândră că a ajutat România să promoveze statul de drept.

"România a dat dovadă de putere şi voinţă de a lupta împotriva corupţiei; continuarea devotamentului faţă de statul de drept va contribui la eradicarea ultimelor rămăşiţe care bântuie sau mai afectează această naţiune. Suntem mândri că am ajutat România să promoveze statul de drept şi continuăm să vă fim alături în aceste eforturi", a spus el.

El a arătat că "naţiunile, ca şi oamenii, se definesc prin valorile pe care le apără şi prin partenerii pe care îi au".

"Astăzi văd o naţiune pe care Statele Unite se mândresc să o numească aliată şi prietenă. (...) Vă mulţumesc că sunteţi alături de noi şi să ştiţi că vom sprijini România, pe măsură ce continuă să îşi ocupe locul binemeritat de lider european", a mai spus oficialul.

Diplomatul a amintit că în urmă cu zece ani a fost semnată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. "Aceasta recunoştea angajamentul nostru reciproc faţă de valorile democratice, legăturile noastre de prietenie, securitatea noastră şi viziunea comună asupra necesităţii de pieţe şi schimburi libere", a afirmat oficialul american.

Potrivit acestuia, Parteneriatul Strategic "a dat o viziune asupra viitorului României''.

El a menţionat şi misiunea României în Afganistan: "În ultimii zece ani, naţiunile noastre au trecut prin multe schimbări, însă viziunile şi promisiunile încorporate Parteneriatului Strategic rămân. Ar fi o neglijenţă din partea mea să nu amintesc de îndată faptul că România a dus la îndeplinire, cu temeinicie şi curaj, garanţiile reciproce de securitate cuprinse în Declaraţia privind Parteneriatul. Ultimul contingent de trupe româneşti tocmai s-a întors din Afganistan şi le datorăm recunoştinţă, avem o datorie pe care nu o vom putea plăti integral niciodată."

Reprezentantul Ambasadei SUA a adăugat că "eforturile neobosite ale României de îmbunătăţire a interoperabilităţii şi cooperării cu aliaţii NATO, angajamentul de a-şi moderniza armata şi de a încorpora cele mai performante capabilităţi de apărare disponibile ne permit tuturor să răsuflăm uşuraţi".

Totodată, a spus că "România este într-o poziţie bună, pe cale să devină un jucător-cheie în sectoarele tehnologiei, inovării şi energiei paneuropene".

"Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă cei aflaţi la conducerea României nu şi-ar fi onorat obligaţiile în ultimii ani şi nu ar fi creat un mediu propice afacerilor, în sectorul tehnologiei sau în alte domenii. Proiectul autostrăzii Craiova-Piteşti este numai unul dintre exemplele care ne arată cum pot aduce beneficii reale, rapid şi în mod tangibil, o bună supraveghere şi o administrare competentă a fondurilor publice la nivel ministerial", a subliniat Muniz.

Totodată, a menţionat că Statele Unite cred cu sinceritate că, "pentru ca România să îşi preia locul de drept la masa liderilor europeni, progresele viitoare trebuie să fie dominate de respectarea transparenţei şi a statului de drept".

"În urmă cu numai o lună, preşedintele Biden a declarat că un element de bază al politicii de securitate naţională a Statelor Unite este combaterea corupţiei şi că aceasta aduce ameninţări nu numai la adresa securităţii noastre, ci şi a eforturilor noastre de dezvoltare şi chiar la adresa democraţiei", a apreciat el.

În ceea ce priveşte drepturile omului, Muniz a afirmat că "poziţia fermă adoptată în acest domeniu face din România un lider".

"Poziţia adoptată de ţara voastră în ceea ce priveşte evenimentele din Belarus vorbeşte de la sine - este numai unul dintre cele mai recente exemple când România a apărat valorile lumii democratice. Ne-am săturat de actorii maligni constanţi şi de intimidările, corupţia şi propaganda lor. Vom continua să lucrăm împreună la conturarea viitorului naţiunilor şi popoarelor noastre, iar acele ţări care îşi tratează poporul şi vecinii ca pe o pradă şi caută numai să semene discordie aparţin trecutului", a mai afirmat David Muniz.

ACTUALIZARE 18.05 Se intonează Imnurile de Stat ale Statelor Unite și ale României, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a altor oficialități.

(w500) Președint

ACTUALIZARE ora 18.00 A început ceremonia de la Ambasada SUA la București dedicată Zilei Independenței. Aeronave românești, americane și britanice survolează Capitala.

La Ambasada SUA la București are loc o recepție la care participă și președintele României, Klaus Iohannis.

De asemenea, va avea loc un survol în formație cu F16 și Eurofighter Taifun, două avioane supersonice de generația a patra care trec în zbor pe deasupra Ambasadei Statelor Unite la București ca o reprezentare a solidarității aliaților.

Ziua Naţională a SUA marchează adoptarea Declaraţiei de independenţă, ratificată de Congres în 4 iulie 1776, prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente faţă de Regatul Unit al Marii Britanii.

4 Iulie este o zi a paradelor, a grătarelor și focurilor de artificii. Americanii își sărbătoresc independența alături de familie și de prieteni, la petreceri și evenimente publice.

Declaraţia de Independenţă

«Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toţi oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimţământul celor guvernaţi, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, şi să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundaţia pe astfel de principii şi organizandu-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranţă şi Fericire» se afirmă în Declaraţia de independenţa a Statelor Unite ale Americii.

Declaraţia de Independenţa a servit însă şi unui alt scop: ideile sale au inspirat un sprijin de masă în favoarea cauzei americane, insuflând oamenilor sentimentul propriei valori şi determinându-i să lupte pentru libertate personală, autoguvernare şi un loc demn în societate.

(w500) Declarați

Idealurile de libertate individuală cuprinse în Declaraţie fuseseră deja exprimate de-a lungul timpului de mari gânditori, de la Aristotel şi John Lock la Sfântul Thomas D'Aquino.

Thomas Jefferson, autorul proiectului Declaraţiei, a rezumat însă această filosofie şi a expus-o drept o listă de plângeri la adresa Regatului Marii Britanii, aflat la acea vreme sub conducerea regelui George al II-lea, pentru a justifica astfel ruperea legăturilor între colonii şi patria-mamă. Prima cauza de nemulţumire erau taxele prea mari plătite regatului britanic, numite “taxe fără reprezentare”, pentru că membrii coloniilor nu aveau drept de reprezentare în Parlamentul britanic.

Pentru a controla o eventuală rebeliune a coloniilor, regele George al II-lea a trimis trupe pe pământul american, iar coloniştii s-au mobilizat, bătălia de la Concorde din 19 aprilie 1775 marcînd începutul neoficial al Războiului de Independenţă.

Pe 7 iunie 1776 s-a auzit cea mai clară chemare la independenţă, prin rezoluţia citită de Richard Henry Lee în cadrul Congresului Continental desfăşurat în Pennsylvania State House:

„Aceste Colonii Unite sunt, şi trebuie să fie, state libere şi independente, ele sunt absolvite de orice pretenţii ale Coroanei britanice, iar toate legăturile politice între colonii şi Marea Britanie sont, şi trebuie să fie, complet anulate”.

Comitetul celor Cinci, format din Thomas Jefferson, John Adams, Roger Sherman, Benjamin Franklin şi Robert R. Livingston, a fost însărcinat cu realizarea unui proiect de declaraţie care să prezinte lumii procesul de independenţa a coloniilor. După amendamente şi discuţii, în după-amiaza zilei de 4 iulie, Declaraţia de Independenţă a fost adoptată oficial. Din cele 13 colonii, nouă au votat pentru, două au votat împotrivă (Pennsylvania şi Carolina de Sud), iar două s-au abţinut (Delaware şi New York).

După nenumărate peregrinări, originalul Declaraţiei de Independenţa este expus astăzi, alături de Constituţie şi de „Bill of Rights”, în Clădirea Arhivelor Naţionale din Washington D.C., documentul fiind păstrat în cele mai bune condiţii, după ce în secolul XIX fusese grav deteriorat din cauza proastei conservări tehnice. În anul 1987, Arhivele Naţionale au instalat un sistem computerizat în valoare de trei milioane de dolari pentru monitorizarea condiţiilor de păstrare a celor trei documente.

Benzile şi stelele de pe Drapelul SUA îşi au originea într-o rezoluţie a Comitetului de Marină din cadrul celui de-al doilea Congres Continental de la Philadelphia, adoptată la 14 iunie 1777.

Textul prevedea ca Drapelul Statelor Unite să fie compus din 13 benzi, 7 în roşu și 6 în alb, care semnificau cele foste 13 colonii ale Marii Britanii care s-au răsculat împotriva sa, iar Uniunea era reprezentată de 13 stele, pe fond albastru, simbolul unei noi constelaţii, rezoluţia privitoare la Drapelul SUA fiind publicată la 2 septembrie 1777.

Astăzi, pe drapelul american, pe lângă cele 13 benzi orizontale roşii şi albe, sunt figurate, într-un dreptunghi albastru închis, 50 de pentagoane stelate care semnifică cele 50 de state americane. Datorită simbolismului său, zona albastră cu cele 50 de stele este Union Jack, în timp ce drapelul e adesea numit "the Stars and Stripes" sau "Old Glory".

Statuia Libertății

Statuia Libertăţii se află pe mica insulă Liberty din portul oraşului New York, la mică distanţă de insula Ellis - punctul de sosire a mai mult de 12 milioane oameni în Statele Unite, şi este un simbol de bun venit pentru toată lumea, americani, vizitatori şi imigranţi.

Miss Liberty, oferită americanilor de poporul francez la 4 iulie 1884, a fost inaugurată la 28 octombrie 1886, iar preşedintele de atunci, Grover Cleveland, a acceptat statuia în numele poporului american rostind cuvintele: ''Nu vom uita niciodata că libertatea şi-a făcut casa aici şi nu vom neglija altarul său''.

În 1924, Statuia Libertăţii a fost decretată monument naţional, iar în 1984, parte a Patrimoniului Umanităţii listat de UNESCO pentru declaraţia de libertate, pace, drepturi ale omului şi democraţie pe care o face această capodoperă a spiritului uman.

Cu o înălţime de 45,3 metri şi o greutate de 225 de tone, statuia a fost lucrată în Franţa de sculptorul Frédéric Auguste Bartholdi (1834-1904), cu ajutorul tehnic al lui Alexandre Gustave Eiffel.

Transportată pe mare, în 350 de fragmente, Statuia Libertăţii a fost asamblată în patru luni, pe o insulă din portul New York, şi montată pe un piedestal, împreună cu care măsoară 93 de metri, de la sol pâna la vârful torţei.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 16°C 13°C
IASI 10°C 11°C
CLUJ 11°C 11°C
CONSTANTA 12°C 10°C
CRAIOVA 14°C 11°C
BRASOV 10°C 11°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI