Ziua Franței | Ambasadoarea Michèle Ramis: În numele tuturor francezilor care trăiesc în România, doresc să exprim recunoștința noastră față de „eroii români în halate albe”

Pe 14 iulie eram obișnuiți să urmărim parade militare solemne, dansuri şi focuri de artificii. Anul acesta, însă, celebrarea revoluției franceze stă sub zodia nefastă a unei crize mondiale, în care Parisul și-a adus un tribut dureros. Peste 30 de mii de decese și sute de mii de persoane au fost victimele noului coronavirus.

Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, parada militară de la Paris va fi înlocuită de o ceremonie dedicată personalului civil și militar care s-a mobilizat în timpul pandemiei de COVID -19. Guvernul Francez îi va omagia și pe cei care au muncit din umbră: casieri, asistente, curățători, poștași care au continuat să muncească pe timpul carantinei, iar în ciuda pericolului au fost invitați să participe la ceremonii marcate de sobrietate, mesaje de solidaritate, reconstrucție și speranță.

Un eveniment special, într-o formula restrânsă, a avut loc și la sediul Ambasadei Franței de la București. La ceremonie au participat președintele și premierul, precum și alți demnitari români.

Michèle Ramis, ambasadoarea Franței în România: În numele tuturor francezilor care trăiesc în România, doresc să exprim recunoștința noastră față de „eroii români în halate albe

“Astăzi, 14 iulie, la cea 231 aniversare a Revoluției Franceze, Franța sărbătorește Ziua sa națională. Cu toate acestea, la Paris precum și la București, această sărbătoare, se desfășoară într-o variantă inedită, în acest an: cea a unei ceremonii sobre, care poartă mesaje de solidaritate, reconstrucție și speranță.

Pandemia de coronavirus este cea mai gravă criză sanitară cu care lumea s-a confruntat în ultimul secol, generând totodată una dintre cele mai grave crize economice pe care umanitatea le-a cunoscut vreodată. Pentru modul nostru de viață, criza sanitară și izolarea au fost un șoc, au paralizat activitatea companiilor noastre, au amenințat locurile noastre de muncă, au periclitat libera circulație în Europa, au închis universitățile și școlile. Din păcate, virusul nu a fost încă învins, el circulă și continuă să ne amenințe.

În primul rând, am un gând special pentru persoanele care și-au pierdut viața în această epidemie, pentru familiile și persoanele dragi și pentru cei care sunt încă în convalescență.

Aș dori, de asemenea, să exprim solidaritatea Franței cu autoritățile române și cu națiunea română, care similar celor franceze, au trecut prin momente de grea încercare sau dureroase și au fost nevoite să ia decizii dificile și curajoase.

Aș dori apoi să aduc un omagiu special personalului medical, medicilor, asistenților medicali, ambulanțierilor, infirmierilor, personalului sanitar, pompierilor, tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în serviciile de urgență și întregului personal al serviciului public de sănătate din România și din Franța, care s-au implicat cu dăruire și competență, în mod exemplar. Au fost în prima linie pentru a salva vieți, riscând uneori propriile lor vieți. În spitalele din țara mea, mulți profesioniști din domeniul sănătății români s-au ocupat de îngrijirea pacienților și aș dori să salut contribuția lor importantă la sistemul de sănătate francez.

În mod similar, în numele tuturor francezilor care trăiesc în România, doresc să exprim recunoștința noastră față de „eroii români în halate albe” care, aici, în România, și-au asumat riscuri și și-au sacrificat timpul și viața personală sau cea de familie pentru sănătatea tuturor.

Domnule Președinte, domnule Prim-ministru,

La Paris precum și la București, prioritatea guvernelor noastre în fața crizei a fost mai întâi păstrarea sănătății publice. Acum este momentul pentru reconstrucție. Franța este pe deplin mobilizată pentru reconstrucția sa economică, ecologică, socială și solidară. Pentru a ne sprijini companiile noastre și locurile noastre de muncă; pentru a reconcilia producția și agenda climatică; pentru a  revaloriza personalul nostru medical; pentru a investiți în tineri prin educație, formare profesională și angajare; pentru a redobândi controlul asupra destinului nostru, local, național, european și asupra suveranității noastre.

În fața acestei crize, așteptăm un răspuns ambițios și solidar din partea Uniunii Europene, pentru un plan de redresare economică la înălțimea provocărilor, în conformitate cu propunerea franco-germană din care s-a inspirat Comisia Europeană. Sperăm că acest plan va fi aprobat rapid de către cele 27 de state. Trebuie, de asemenea, să construim un sistem european de sănătate care să facă Europa mai independentă și mai suverană în fața pandemiilor și crizelor sanitare. De asemenea, avem ambiția unei Europe mai autonome în fața provocărilor de securitate. România și Franța pot lucra împreună pentru a ajunge la un consens și pentru a face ca Europa să progreseze în ceea ce privește aceste aspecte.

Viitorul nostru nu va fi același ca înainte de criză. Dar trebuie să profităm de oportunitățile oferite de această criză pentru a face salturi calitative care păreau anterior imposibile. În special în ceea ce privește tranziția ecologică și digitalizarea.

Domnule Președinte, domnule Prim-ministru,

În momentul în care cele două țări noastre sărbătoresc anul acesta 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, prezența domniilor voastre astăzi este o mărturie excepțională a puterii și calității legăturilor care unesc România și Franța.

Prietenia franco-română este seculară, iar relația noastră este specială în toate privințele. Parteneriatul strategic dintre Franța și România este prețios. Ne oferă mijloacele de a construi împreună un viitor mai bun pentru cetățenii noștri, pentru tinerii noștri, pentru companiile noastre, și pentru artiștii noștri.

Suntem nerăbdători să concretizăm toate proiectele noastre cu România și participarea Excelențelor Voastre la această ceremonie, domnul Președinte, domnul Prim-ministru, este un semn care arată că această voință este împărtășită. În numele autorităților franceze, vă sunt recunoscătoare.

Trăiască Franța! Trăiască România!”, a spus ambasadoarea Franței în România, Michèle Ramis.

Klaus Iohannis: Franța a marcat enorm destinul României ca națiune și ca stat, prin sprijinul oferit în momente de răscruce ale istoriei sale

„Îmi face o deosebită plăcere să fiu alături de dumneavoastră pentru a sărbători ziua de 14 iulie – o dată emblematică, un simbol pentru toate țările democratice. Cu acest prilej, doresc să adresez, în numele meu personal și al tuturor românilor, urări de fericire și prosperitate întregului popor francez.

Anul acesta sărbătorim Ziua Națională a Franței într-un moment important pentru relațiile noastre.

2020 marchează aniversarea a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Franța.

Aniversăm, de asemenea, – iar acest moment al istoriei noastre comune este, poate, mai puțin cunoscut – centenarul înființării Companiei Franco–Române de Navigație Aeriană. A fost prima companie aeriană internațională de pasageri din lume, care a stat la baza companiilor Air France și TAROM. O inițiativă care, încă din 1920, prefigura destinul comun al României și Franței într-o Europă unită.

Prietenia dintre români și francezi este, desigur, mult mai veche. Într-un discurs rostit în 1968, cu prilejul vizitei sale în România, Generalul de Gaulle vorbea, cu căldură și emoție, despre continuitatea și soliditatea legăturilor clădite de-a lungul timpului între România și Franța, în pofida vicisitudinilor istoriei.

Într-adevăr, Franța a marcat enorm destinul României ca națiune și ca stat, prin sprijinul oferit în momente de răscruce ale istoriei sale – de la rolul jucat în Unirea Principatelor Române, la frăția de arme dintre români și francezi în timpul Primului Război Mondial, prin misiunea generalului Berthelot, sau la contribuția Franței la crearea României moderne.

Doamnă Ambasador, stimați invitați,

Clădite pe o istorie comună, pe afinități culturale și un profund atașament față de limba franceză, relațiile româno-franceze au cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimii ani.

Ele sunt stimulate de Parteneriatul strategic dintre țările noastre. Împreună cu Președintele Emmanuel Macron am consolidat acest Parteneriat prin semnarea la Paris, în noiembrie 2018, a Declarației Politice dintre cele două țări.

Doresc să exprim, din nou, cu acest prilej, angajamentul puternic al României și al meu personal pentru continuarea aprofundării acestui Parteneriat, pentru consolidarea dimensiunii sale strategice, precum și pentru identificarea de noi oportunități de cooperare pe plan bilateral și în dialogul nostru la nivelul Uniunii Europene.

Totodată, România, ca Stat-Far al Francofoniei în Europa Centrală și de Est, dorește să contribuie în continuare activ, alături de Franța, la promovarea valorilor, obiectivelor și la creșterea profilului global al organizației.

Anul trecut, recepția pe care ați organizat-o pentru marcarea Zilei Naționale a Franței a fost pusă sub semnul Sezonului cultural comun, care se încheia simbolic, la 14 iulie, după ce în noiembrie 2018 am avut plăcerea să particip la lansarea sa, la Paris, în compania Președintelui Emmanuel Macron.

A fost, fără îndoială, cel mai important proiect cultural și de diplomație publică din istoria recentă a cooperării româno-franceze. Cetățenii noștri, mai ales generațiile tinere, au putut să redescopere patrimoniul nostru cultural comun, depășind unele clișee despre România și Franța.

Extraordinara efervescență creativă a Sezonului trebuie valorificată prin noi proiecte de succes între țările noastre, care să demonstreze elocvent că Europa culturii și a ideilor reprezintă mai mult decât un simplu deziderat.

Onorată asistență,

Într-o relație atât de apropiată cum este cea româno-franceză, contactele interumane ocupă un loc aparte.

Comunitatea românească din Franța și cea franceză din România sunt foarte active și clădesc în viața de fiecare zi o punte între cele două țări.

Este o punte cu atât mai solidă în acest an, în care omenirea se confruntă cu cea mai mare pandemie din ultima sută de ani. În momentele cele mai grele ale pandemiei de COVID-19, numeroase cadre medicale aparținând comunității românești din Franța au acționat, cu spirit de sacrificiu și devotament, în prima linie. Ele merită tot respectul nostru și reprezintă un exemplu al solidarității româno-franceze și europene.

Alături de construirea unui sistem de sănătate rezilient la nivel european, România susține, ca și Franța, o abordare unitară, bazată pe solidaritate, a procesului de relansare economică la nivelul Uniunii, care să combată eficient efectele negative ale pandemiei.

Într-adevăr, țările noastre au dovedit că au capacitatea și voința politică de a lucra împreună pentru o Europă mai puternică și mai unită.

Acesta este spiritul Declarației de la Sibiu, pe care am adoptat-o, alături de Președintele Macron și ceilalți lideri europeni, la 9 mai 2019, pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Sunt convins că România și Franța vor acționa hotărât împreună pentru depășirea crizei actuale, în conformitate cu solidaritatea și coeziunea pe care se fundamentează întregul proiect european.

La mulți ani, Franța! Bonne fête nationale! Vive l’amitié franco-roumaine!”