Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Ypres. Despre gaze toxice, mari bătălii şi Turul Franţei

Gazele toxice, cea mai de temut dintre armele Primului Război Mondial, au făcut 1.3 milioane de victime, deşi folosirea lor era interzisă de tratatele vremii şi considerată crimă de război. Au fost utilizate pentru prima dată în istorie de armata germană în bătălia de la Ypres, în 22 aprile 1915, cu scopul de a demoraliza, răni şi ucide combatanţii din tranşee, iar efectele au fost devastatoare. Ediţia din 2014 a Turului Franţei va comemora 100 de ani de la începutul Primului Război Mondial cu un început de etapă în orăşelul begian Ypres.

07 Iulie 2014, 13:05 | Documentar de Liliana Teică |
Divizia 55 britanică
Divizia 55 britanică
Memorialul Menin Ypres Belgia
Turul Franţei 2014
Transee si soldati cu masti de gaze
Masca de gaze cal
Soldaţi ăn transee cu masti de gaze
Transee
Gaze toxice
A treia bătalie de la Ypres  29 October 1917

În 2014 se comemorează 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial care, prin amploare şi consecinţe, a marcat istoria modernă şi naşterea Europei din zilele noastre. Pe parcursul anului, Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, prezintă documentare despre prima conflagraţie mondială şi despre faptele care au marcat epoca.

Există dovezi că francezii ar fi folosit în august 1914 grenade cu gaz lacrimogen împotriva soldaţilor germani, un act disperat pentru a opri invazia în Belgia şi nordul Franţei. Efectul gazului era doar iritant, dar a dat de gândit nemţilor, o astfel de armă putea fi o cale de a învinge inamicul, şi în octombrie 1914 armata germană a atacat la Neuve Chapelle cu obuze încărcate cu o substanţă chimică care provoca crize violente de strănut.

Din nou, gazul nu era destinat să ucidă soldaţii, ci doar să îi scoată temorar din lupta pentru le ocupa poziţiile. De îndată ce au început să fie săpate tranşeele, beligeranţii au căutat o cale să îşi readucă adversarii înapoi pe câmpul de luptă, în bătaia armelor. Răspunsul a fost gazul toxic.

(w620) Transee

Utilizarea la Ypres a clorului gazos de către armata germană în 22 aprile 1915 cu scopul de ucide soldaţii din trupele aliate a avut efecte atît de devastatoare, încât a şocat şi a provocat o imensă panică în rândul combatanţilor, faptul fiind considerat o barbarie de neiertat, chiar şi în contextul unui război. Cu toate acestea, începutul fusese făcut. Şi alte ţări puteau folosi gaze letale, dând vina pe germani.

În război s-au folosit apoi şi alte gazele toxice ca arme de distrugere în masă, după Germania şi de către Franţa sau Marea Britanie, începând de la gazele lacrimogene şi gazul muştar, până la alţi agenţi letali, fosgenul sau gazul chlorin.

(w380) Soldaţi �Armele chimice au devenit o componentă majoră a acestui prim război global şi total din secolul XX şi, deşi armatele au fost echipate cu măşti de gaze, până la sfîrşitul Marelui Război bilanţul a fost tragic: 1.300.000 victime, din care 100.000 de combatanţi morţi pe câmpul de luptă, şi sute de mii de oameni rămaşi pentru totdeauna orbi, cu afecţiuni respiratorii sau cu urme de arsuri.

Utilizarea gazelor toxice în Primul Război Mondial a constituit crimă de război întrucât erau încalcate doua tratate negociate la Conferintele de pace de la Haga, din 1899 şi 1907, primele reglementări despre legile de purtare a războaielor şi crime de război. Conform acestora se interzicea lansarea de proiectile pentru răspândirea de gaze asfixiante şi, respectiv, utilizarea "otrăvurilor sau a armelor otrăvitoare" în război.

Ypres 22 aprilie 1915. Primul atac cu gaze toxice letale din istorie

Micul oraş flamand stătea în calea avansării Germaniei în restul Belgiei şi în Franţa, iar armata germană îl bombardanse încă de la începutul războiului. În prima bătălie de la Ypres, din 31 octombrie până la 22 noiembrie 1914, germanii au fost opriţi din marşul către mare, dar forţele aliate şi oraşul au fost înconjurate din trei părţi.

Cinci luni mai târziu, în a două bătălie, între 22 aprilie şi 25 mai 1915, nemţii au folosit pentru prima dată în istorie arma chimică sub forma unui gaz toxic, reuşind în final să captureze mare parte din împrejurimile estice ale oraşului.

(w380) Gaze toxicÎn ziua de 22 aprilie 1915 armata germană a răspîndit pe o distanţă de 6 km, între Steenstraat şi Langemarck, în apropiere de localitatea Ypres, 6000 de cilindri conţinând 168 de tone de clor gazos şi au eliberat în aer conţinutul toxic.

De 3 ori mai greu decât aerul, gazul a creat deasupra tranşeelor aliaţilor un nor galben-verzui cu miros distinct care părea a fi un amestec de ananas şi piper.

S-a crezut iniţial că a fost creată o cortina de fum ca soldaţii germani să poată avansa şi trupele aliate s-au pregătit de un atac armat, dar când norul de gazul toxic a ajuns la soldaţii forţelor aliate impactul a fost imediat şi devastator. Soldaţii au început să simtă dureri în piept şi o senzaţie de arsură în gât. Gazul fiind mai greu decît aerul înlocuia oxigenul din plămâni şi distrgea sistemul respirator.

Divizia canadiană, care lupta pentru prima dată pe pământ european, au dat cele mai multe victime, la Ypres au murit prin asfixiere 5975 de soldaţi canadieni, dar şi francezi şi britanic, şi alţi 1500 au fost scoşi din lupta.

Sir John French, comandantul Forţei Britanice Expediţionare afirma cu oroare despre atacul german de la Ypres:

"Toate resursele ştiinţifice germane au acţionat pentru a produce un gaz atât virulent şi otrăvitor încât orice om care a intrat în contact cu el a fost paralizat şi apoi a suferit o moarte lentă şi agonizantă."

(w380) Transee siDupă acest atac combatanţii aliaţi au fost dotaţi cu măşti de gaze, rudimentare însă, care filtrau aerul doar prin tampoane de bumbac îmbibate în urină pentru a neutraliza clorul.

Doi ani mai târziu Ypres a fost devastat de cea de-a treia şi cea mai lungă bătălie, între 31 iulie şi 6 noiembrie 1917, aşa-numita Bătălie de la Passchendaele, cînd trupele britanice au repurtat un prim succes, străpungând flancul stâng al liniilor germane, deşi ploile de toamna transformaseră Flandra într-o mlaştina.

Despre această bătalie va scrie şi Eric Maria Remarque, participant direct ca infanterist în armata germană şi rănit în marea înfruntare,  în celebrul său roman Nimic nou pe frontul de vest.

Pe 6 noiembrie, trupele generalul Douglas Haig şi cele canadiene au ocupat ruinele Passchendaele, la doar 8 km de locul unde începuse ofensiva. În total peste 325.000 de soldaţi britanici şi-au pierdut viaţa, dintr-un total de 850.000 de pierderi umane.

(w380) MemorialulYpres a fost reconstruit după război, iar în 1927 a fost ridicat în amintirea victimelor bătăliilor purtate în această zona memorialul Menin, unde sunt inscripţionate şi numele a 54.415 soldaţi din Commonwealth ale căror trupuri nu au mai fost găsite sau nu au putut fi identificaţi.

Ypres a dat startul utilizării unei arme letale

După Germania, până la sfîrşitul războiului, au utilizat gaze toxice şi Franţa şi Marea Britanie.

La 31 mai 1915, pe frontul rus, s-a folosit un amestec de clor şi fosgen care a provocat moartea a 6000 de combatanţi şi 3000 de răniţi, iar în iulie la Argonne, în Franţa, s-au folosit 100.000 obuze „T”, cu bromură de benzil.

În martie 1916 în bătălia de la Verdun, unde cinci luni de lupte au făcut 700 de mii de victime, s-au folosit obuze cu fosgen, un gaz incolor şi cu miros de fân proaspăt cosit, o combinaţie de monoxid de carbon şi clor cu efect mortal, iar în ofensivă de pe Somme din iulie 1916 s-au folosit obuze cu acid cianhidric.

Din martie 1917 fosgenul a început să fie răspîndit din avion. În iulie 1917 sunt folosite din nou gaze toxice la Ypres, de data aceasta a fost folosit gazul muştar, sulfura dietil diclorica sau iperita, numită chiar cu numele localităţii Ypres, un gaz vezicant care atacă căile respiratorii şi provoacă arsuri puternice şi orbirea, iar efectul psihologic a fost devastator. În septembrie 1917 a fost utilizat pentru prima dată gazul Clark pe baza de arsenuri, care provoca vomă şi greaţă, făcând soldaţii incapabili de lupta, iar din 1918 au fost utilizate masiv obuzele cu încărcătură chimică.

Armatele au fost echipate destul de rapid cu măşti de gaze, care putea proteja soldaţii doar dacă erau avertizaţi din timp,şi pînă la sfârşitul războiului erau deja destul de sofisticate, dar nu şi suficient de eficiente.

Ypres 5 iulie 2014. Etapa a 5-a din Turul Franţei

Manşa caravanei cicliste va marca 100 de ani de la începutul Primului Război Mondial, vor fi astfel comemorate cele trei bătălii sîngeroase de la Ypres şi omagiate cele mai mult de 850 de mii de victime, soldaţi britanici, francezi sau germani.

Marele Război a avut un impact important chiar şi asupra celebrei competiţii cicliste, organizate începând cu anul 1903. Patru ani, între 1915 şi 1918 cursa a fost anulată, iar trei dintre primii campionii ai turului ciclist, Francois Faber, Octave Lapize şi Lucien Petit-Breton, şi-au pierdut viaţă luptând în război. Organizatorii turului ciclist spun că şi următoarele patru ediţii vor fi comerorative, iar ediţia din 2016 va marca a 100 de ani de la marea bătălie de la Verdun.(w300) Turul FranÎn 2014 startul competiţiei Turul Franţei va fi dat în 5 iulie şi va începe, pentru a două oară în istoria de 101 ani a cursei, în Marea Britanie, de data această la Leeds, va avea 21 de etape şi va străbate 3.664 de kilometri.

Primele trei etape se vor desfăşura pe pământ britanic, apoi se va veni în Franţa, startul etapei a 4-a fiind dat în localitatea Le Touquet, iar în 9 iulie regele Filip al belgienilor va da startul etapei a 5-a, din oraşul belgian Ypres, care se va încheia în Franţa la Arenberg Porte du Hainault.

Ypres are tradiţii cicliste, deşi e pentru prima dată când va găzdui o etapă din Turul Franţei, şi organizează anual o foarte cunoscută întâlnire ciclistă numită Kattekoers. Această Cursă a Pisicii se referă la tradiţia de a scapă de pisicile considerate o ameninţare pentru prosperitatea comercială a oraşului specializat în industria textilă.

Creată în 1903, competiţia ciclistă este acum cel de al treilea mare eveniment sportiv mondial, Turul Franţei fiind o cursa ciclistă de trei săptămâni, începe în fiecare an la începutul lunii iulie şi atrage cei mai buni ciclişti din lume. Între 20 şi 22 de echipe a câte 9 competitori străbat Franţa, şi uneori traversează şi ţările învecinate, în aproximativ 20 de etape care însumează aproximativ 3.500 de km. În fiecare an peste 12 milioane de spectatorii de toate vârstele asista de-a lungul traseului şi încurajează cicliştii şi mai mult de 3.5 miliarde din 190 de ţări urmăresc la televizor sau online aventura ciclistă.

Surse

"Poison Gas and World War One". HistoryLearningSite.co.uk. 2011. Web.

"Istoria armelor chimice". Departamentul pentru controlul exporturilor (ANCEX),Web

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 16°C
IASI 14°C 15°C
CLUJ 16°C 17°C
CONSTANTA 11°C 12°C
CRAIOVA 16°C 18°C
BRASOV 11°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Aprilie 2019, 11:58
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-04-2019
Deschidere: 8279.83
Maxim: 8352.28
Mimim: 8279.83
Variatie: 0.86%
BRD
13.60
2.39%
FP
0.96
0.63%
SNG
33.45
0.6%
TLV
2.15
1.88%
TGN
350.00
0.28%
SNN
10.86
1.69%
EL
11.05
0.9%
WINE
19.00
1.06%
SIF2
1.20
0.84%
TBM
0.30
1.69%
ARHIVĂ ȘTIRI