Wired: Sateliții-vânători se pregătesc pentru un război spațial

„Conflictul există pe un continuum care începe cu o competiție și care, în cele din urmă, duce la un conflict la scară largă, precum cel pe care îl vedeți în Ucraina”, spune el. SUA, adaugă el, se află deja „într-o competiție activă cu Rusia și China pentru libertatea de acțiune și dominarea domeniului spațial. Și lucrurile evoluează foarte rapid”.

Astfel, la 26 ianuarie anul trecut, fostul maior al Forțelor Aeriene americane a înființat compania True Anomaly, Inc. pentru a „rezolva cele mai dificile probleme de război orbital pentru Forțele Spațiale ale SUA”, a scris el ulterior pe Twitter.

Potrivit unui document recent depus la Comisia Federală de Comunicații din SUA (FCC), True Anomaly se pregătește acum pentru prima sa misiune orbitală. În octombrie, True Anomaly speră să lanseze două nave spațiale Jackal de „urmărire orbitală” (sateliți-vânători) la bordul unei rachete SpaceX pe orbita joasă a Pământului. Jackal-urile nu vor găzdui arme, focoase sau rachete laser, dar vor fi capabile să efectueze operațiuni de apropiere de întâlnire (RPO) – capacitatea de a manevra în apropierea altor sateliți și de a antrena o baterie de senzori asupra lor. Acest lucru ar putea dezvălui sistemele de supraveghere și de armament ale rivalilor lor sau ar putea ajuta la interceptarea comunicațiilor.

În prima lor misiune, denumită Demo-1, Jackal se vor limita la a se spiona reciproc, folosind propulsoare, radare și camere multispectrale pentru a se apropia la câteva sute de metri. Dacă acest lucru va merge bine, Rogers are în vedere desfășurarea a mii de nave spațiale autonome în serviciul armatei americane, controlate de o echipă de operatori umani și de inteligență artificială „pentru a urmări adversarii oriunde ar zbura și pentru a oferi instrumente de responsabilitate.”

Aceste instrumente încep cu înțelegerea tehnologiilor pe care adversarii Americii le desfășoară în spațiu. „Dar va fi nevoie de o apărare activă”, spune Rogers, în prezent CEO al True Anomaly. „Dacă iei în serios misiunea de apărare și de protecție a domeniului, trebuie să ai capacitatea de a îndeplini funcțiile comune de manevră și de foc.” Deși armata folosește adesea termenul „focuri” pentru a se referi la arme cinetice, cum ar fi tunurile și obuzele, în contextul spațial, acesta se referă de obicei la bruiaj, război electronic și atacuri cibernetice.

Nimic de pe site-ul web al True Anomaly nu sugerează că acesta își dezvoltă propriile arme ofensive. Cu toate acestea, într-o serie de postări vara trecută, Rogers a scris pe Twitter: „Dezactivarea tactică a navelor spațiale inamice poate fi diferența dintre pierderea unui întreg Carrier Strike Group sau supraviețuirea acestuia… Și există multe modalități de a distruge nave spațiale care nu distrug mediul înconjurător. La urma urmei, acestea sunt doar computere plutitoare.”

RPO în sine nu este nimic nou. Într-un raport din septembrie anul trecut, Secure World Foundation, o fundație privată care promovează soluții de cooperare în spațiu, a detaliat zeci de operațiuni militare RPO pe orbite geostaționare și joase ale Pământului de la Războiul Rece încoace. Cele mai multe dintre acestea implică nave spațiale americane, rusești sau chinezești care se apropie unul de satelitul celuilalt, probabil pentru a vedea cum arată sau pentru a le asculta comunicațiile.

Există, de asemenea, utilizări pașnice emergente ale RPO, cum ar fi remorcherele spațiale care pot repara sau relocaliza sateliții defecți sau pot îndepărta deșeurile spațiale periculoase. Fundația Secure World Foundation ajută la conducerea unei organizații numite Confers, care stabilește standarde tehnice voluntare pentru RPO comercial. True Anomaly este unul dintre cei aproximativ 60 de membri Confers. „Dacă vrem să facem vreodată lucruri precum curățarea deșeurilor spațiale, trebuie să dezvoltăm aceste tehnologii”, spune Brian Weeden, directorul de planificare al fundației. Cu toate acestea, True Anomaly este primul start-up RPO care se concentrează în mod explicit pe piața militară, spune el.

Ultima slujbă a lui Rogers pentru guvern a fost aceea de a conduce echipe din cadrul Comandamentului Spațial al SUA care planificau cum și când să desfășoare sistemele spațiale militare defensive și ofensive. El și cofondatorii săi, Dan Brunski, Tom Nichols și Kyle Zakrzewski, de asemenea foști ofițeri ai Forțelor Aeriene și ai Forțelor Spațiale, „cunoșteau problema mai bine decât oricine altcineva, se confruntau cu limitările tehnologiei zi de zi și erau frustrați de aceste limitări”, spune Rogers. În loc să aștepte ca un mare contractor industrial din domeniul apărării să se ocupe de problemă, au decis să o rezolve ei înșiși. Desfășurarea de arme spațiale de către rivalii Americii, spune el, „este mult mai aproape decât ar crede majoritatea oamenilor”.

Potrivit documentelor depuse la Comisia de Securitate a Bursei de Valori din SUA, True Anomaly a strâns deja peste 23 de milioane de dolari de la investitori. Printre care,  o investiție din decembrie de la Narya, o firmă de capital de risc cofondată de senatorul american JD Vance, un republican din Ohio cu înclinații MAGA (Make American Great Again). Rogers spune că True Anomaly nu are nicio afiliere politică.

Compania a semnat recent un contract de închiriere pentru o fabrică de 35.000 de metri pătrați în suburbiile din Denver, Colorado. Pe lângă fabricarea sateliților Jackal, inginerii de la True Anomaly proiectează un sistem de control bazat pe cloud pentru a integra agenți autonomi și operatori umani, folosind motoare de jocuri comerciale precum Unity pentru a construi aplicații interactive în timp real. True Anomaly a depus deja o cerere de înregistrare a unei mărci comerciale care acoperă, printre altele, hardware și software pentru „sisteme de imagistică orbitală spațiu-spațiu, de proximitate de întâlnire și de achiziție a țintelor”.

„Ceea ce este diferit la True Anomaly este modul în care pare să își prezinte satelitul ca fiind mai degrabă un sistem de urmărire, decât un sistem de imagistică sau de colectare de informații”, a declarat Kaitlyn Johnson, director adjunct al Aerospace Security Project din cadrul Center for Strategic & International Studies. „Acest lucru mă îngrijorează pentru că ar putea provoca o escaladare neintenționată. Mai ales având în vedere trecutul fondatorului în cadrul Forțelor Aeriene, ar putea fi citit de adversarii noștri ca o companie condusă de militari.”

Prima provocare a companiei ar putea fi păstrarea intactă a propriilor computere plutitoare. „RPO cooperativ este deja dificil”, spune Johnson. „Puteți vedea acest lucru din demonstrațiile făcute de Astroscale și Northrop cu sateliții lor de deservire, care au fost planificate cu ani de zile în urmă.” O misiune RPO cooperativă a NASA din 2005, numită DART, a eșuat atunci când nava spațială s-a defectat, s-a prăbușit în satelitul țintă și a fost distrusă.

Misiunile de urmărire a sateliților adversari sunt susceptibile de a fi mult mai riscante, spune Johnson: „Nu ai aceleași date care vin de la celălalt satelit. Poate că nu ai diagramele și diagnosticele despre cum arată satelitul, astfel încât să știi peste ce urmează să dai.”

Orice coliziune pe orbită poate genera mii de deșeuri spațiale, fiecare dintre acestea putând avaria alți sateliți, creând și mai multe resturi. Cercetătorii sunt îngrijorați de faptul că sporirea deșeurilor orbitale va declanșa în cele din urmă o cascadă catastrofală cunoscută sub numele de Sindromul Kessler. Rogers spune că evitarea coliziunilor este o posibilitate „pe care o urmărim foarte atent și agresiv. Ne-am angajat să acționăm în mod responsabil și sustenabil în domeniul spațial.”