Invazia Ucrainei de către Rusia provoacă foamete la nivel mondial și prețuri galopante la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanțului de aprovizionare vor aduce și mai mult marasm, scrie într-un editorial din Wall Street Journal Elisabeth Braw, expertă a American Enterprise Institute (AEI).
Multe țări își dau seama că ar trebui să cultive mai multe alimente, dar au vândut o mare parte din cele mai bune pământuri ale lor Chinei, care le folosește pentru a-și hrăni propria populație.
În urmă cu câțiva ani, China a cumpărat aproape o zecime din terenurile agricole arabile ale Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care doresc să cumpere terenuri agricole, așa cum o fac deja cu potențialii cumpărători de tehnologie sensibilă, notează Braw.
„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei, precum și a alimentelor și a îngrășămintelor produse de Rusia, pe piețele mondiale”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, pe 24 iunie, avertizând că lumea se confruntă cu mai multe focare de foamete în acest an, iar anul 2023 va fi și mai rău.
Dar cerealele ucrainene și alte alimente nu vor putea intra în curând pe piața mondială, deoarece ruta maritimă rămâne blocată de Rusia. Ucraina trimite cereale pe piețele mondiale prin rutele feroviare ale Poloniei și României, dar a face acest lucru este laborios și costisitor. Înainte de război, aproximativ 90% din cerealele Ucrainei erau exportate prin porturile sale maritime.
„În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au cumpărat terenuri agricole în diverse țări, de la SUA și Franța și până la Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, și peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În același an, Corpul de producție și construcții din Xinjiang a cumpărat 9% din faimoasele terenuri agricole fertile ale Ucrainei, egal cu 5% din teritoriul total al țării, cu o închiriere de 50 de ani. (În 2020, SUA au impus sancțiuni companiei chineze pentru încălcări ale drepturilor omului.) Între 2011 și 2020, China a cumpărat aproape șapte milioane de hectare de teren agricol în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele din SUA și Japonia au cumpărat mai puțin de un milion de hectare”, scrie experta AEI.
„Ceea ce contează cel mai mult este ceea ce fac chinezii cu pământul”, a spus J. Peter Pham, un analist african care a fost trimisul administrației Trump în regiunea Marilor Lacuri din Africa. În Republica Democratică Congo, „au primit aprobarea regimului anterior pentru a lua 100.000 de hectare ca să producă ulei de palmier”, a cărui cultivare provoacă defrișări dăunătoare. „Și în Zimbabwe, ei produc carne de vită pentru exportul în China, ceea ce nu constituie nici o utilizare durabilă, nici înțeleaptă a terenurilor agricole într-o țară în care oamenii sunt înfometați din lipsa produselor de bază.”
Pierderea terenurilor arabile devine catastrofică pentru țările mai bine poziționate decât Zimbabwe. Până în aprilie, în principal ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, prețurile cu ridicata la alimente au crescut cu 18% față de anul precedent. Aceasta este cea mai mare creștere în 12 luni din aproape cinci decenii, relatează Bloomberg.
În Franța, prețurile grâului s-au dublat din 2020. Și este probabil ca China să dorească să cumpere mai multe pământuri străine. Are 21% din populația lumii, dar doar 7% din terenurile agricole productive, subliniază Elisabeth Braw.
Soarta Ucrainei evidențiază pericolul de a avea o altă țară responsabilă de o bucată din teritoriul cuiva. „În timp ce Kievul s-ar putea să fie precaut cu privire la un aliat al Rusiei care îi controlează pământul, trebuie, de asemenea, să se îngrijoreze că China ar putea renunța brusc, exacerbând astfel problemele economice ale Ucrainei”, atrage atenția Braw.
Un proiect de lege sponsorizat de reprezentantul Dan Newhouse (R., Wash.), aflat în prezent în fața Comitetului de alocare a Camerei, propune interzicerea companiilor chineze, ruse, iraniene și nord-coreene de a cumpăra terenuri agricole americane. Urmează un proiect de lege introdus în 2020 de senatorii republicani Jim Inhofe și Thom Tillis, care ar impune verificarea achizițiilor de terenuri agricole de către entitățile străine.
„Un astfel de control ar trebui să fie însoțit de efortul de a cumpăra înapoi terenuri de la chinezi și de la orice alți rivali strategici. A permite puterilor ostile să dețină terenuri agricole a devenit prea riscant. Cererea de teren arabil va crește odată cu schimbările climatice. În același timp, confruntarea geopolitică va provoca mai multe perturbări ale lanțurilor de aprovizionare cu alimente. Fiecare hectar contează”, conchide Elisabeth Braw.
*
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 15°C  |
19°C |
| IASI | 13°C  |
8°C  |
| CLUJ | 12°C  |
15°C |
| CONSTANTA | 18°C |
20°C |
| CRAIOVA | 13°C |
15°C |
| BRASOV | 15°C |
17°C |
