Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»
REPORTAJELE TELEJURNALULUI

Vorbiţi esperanto? Între ciudăţenie lingvistică şi sistem internaţional de comunicare

Tuto bone, Dankon. Sună ciudat, pentru că este o limbă construită. Se învaţă uşor, are doar 16 reguli şi mulţi vorbitori împătimiţi. Cum s-a născut esperanto? Ce viitor are? Ar putea deveni limba oficială a Uniunii Europene? Lucian Pîrvoiu vă face cunoştinţă cu esperantiştii.
27 Septembrie 2014, 20:49 (actualizat 27 Septembrie 2014, 20:49) |

Ce limbă ciudată poate fi aceasta, care aduce a spaniolă sau italiană, dar nu e nici una, nici alta? Este esperanto, creată în nordul Poloniei acum mai bine de 100 de ani, de un medic poliglot.

Profesorul Mihai Trifoi şi Rodica Todor o predau săptămânal celor atraşi de exotismul pe care îl emană inedita limbă. Pentru cei doi dascăli,  esperanto nu e nici pe departe o ciudăţenie lingvistică. E mai degrabă o poveste de dragoste care a început cu mulţi ani în urmă.

În 1972 eram profesor la Sighetu Marmaţiei şi acolo s-a organizat la Casa de Cultură un curs de esperanto. Imediat am înţeles că acest curs este extrem de interesant şi de atractiv şi de aceea am decis să învăţ esperanto. După aceea am urmat mai multe cursuri de perfecţionare în Bulgaria, Germania, Islanda. La Burgas am participat 3 ani la rând la cursuri de avansaţi şi astfel am obţinut licenţa de predare a limbii esperanto, explică profesorul Mihai Trifoi.

Rodica Todor, preşedinte Clubul Amikeco: Pentru noi este foarte uşor de învăţat, atât de uşor că, în 4 luni, dacă studiezi cu atenţie, poţi să te exprimi frumos şi să citeşti în esperanto. Faptul că sunt româncă m-a ajutat enorm, pentru că 70% din rădăcinile limbii esperanto sunt din limbi latine, 20% anglo-saxone, iar 10% slave, greceşti etc.

Ideea unui sistem internaţional de comunicare, care să servească drept punte de înţelegere între vorbitori ai celor mai diverse limbi, i-a încercat pe mulţi gânditori de-a lungul istoriei, precum Leibnitz, Comenius sau Descartes.

Cel care a materializat-o până la urmă a fost doctorul Ludwig Lazarus Zamenhof.

Născut în 1859 la Białystok, oraş multietnic aflat la vremea respectivă sub administraţie rusă şi situat astăzi în nord-estul Poloniei, Zamenhof a trăit în mijlocul tensiunilor dintre evrei, polonezi, ruşi şi germani şi s-a gândit că urbea sa şi, de ce nu, întreaga lume ar fi mai liniştită dacă ar exista o limbă auxiliară, neutră şi înţeleasă de toate etniile.

Astfel, profitând de înclinaţia sa către limbile străine, a început să lucreze la acest proiect pe care l-a materializat în 1887 sub forma unui volum semnat cu pseudonimul Dr. Esperanto. Şi cum denumirea LINGVO INTERNACIA era prea complicată,  cei care au început să înveţe metoda lui Zamenhof au preferat să-i spună mai simplu ESPERANTO.

Invenţia lui Zamenhof s-a răspândit cu repeziciune în întreaga lume. Comunitatea de vorbitori a început să se întâlnească la congrese în care au fost stabilite însemnele mişcării esperantiste - steaua verde, simbol al speranţei - steagul şi imnul.

În ţara noastră, esperanto s-a impus mai greu, în ciuda unui start promiţător în perioada Regalităţii. Regina Elisabeta a României a încurajat mişcarea esperantistă.

Regina, cunoscută şi ca poetesă, a cedat cu titlu gratuit esperantiştilor români drepturile de traducere a operei semnate cu pseudonimul Carmen Silva.

Ulterior, lucrurile s-au schimbat şi extinderea esperanto în România a fost în mare parte blocată.

În tot acest timp, în restul lumii esperanto se răspândea cu rapiditate, inclusiv în Bulgaria, care i-a dedicat lui Zamenhof monumente şi case de creaţie.

Dar care este motivul pentru care esperanto a cunoscut acest succes?

Este o limbă cu numai 16 reguli gramaticale, fără niciun fel de excepţie, cuvintele sunt bazate pe rădăcini, sufixele şi prefixele se pot combina astfel încât dintr-o singură rădăcină poţi construi 25 de cuvinte, explică Rodica Todor.

Acest sistem de combinare a cuvintelor se regăseşte şi în limbile asiatice, astfel că, pentru vorbitorii acestora, esperanto nu este o provocare prea dificilă.

Zeci de posturi de radio şi de televiziune din întreaga lume emit în esperanto pentru o audienţă estimată la 2 milioane de persoane, dintre care o mie sunt vorbitori nativi, născuţi din părinţi esperantişti vorbitori de limbi diferite.

De altfel, copiii au beneficii multiple de pe urma învăţării limbii esperanto.

Deşi creată artificial, esperanto este o limbă vie, care a reuşit să se claseze în primele 100 de limbi din cele 6.800 existente pe glob.

Esperanto este prezentă pe Wikipedia la categoria peste 100 de mii de articole, alături de limbi precum greaca, bulgara, româna sau daneza, iar de curând a fost introdusă şi în aplicaţia de traducere Google Translate. Pentru o limbă tânără, de numai 127 de ani, nu e deloc rău.

Toate aceste date sunt tot atâtea argumente pentru asociaţia Uniunea Europeană Esperantistă să militeze pe lângă organismele comunitare pentru adoptarea limbii esperanto ca limbă auxiliară a UE, pentru o comunicare mai eficientă şi nediscriminatorie.

 
Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN REPORTAJELE TELEJURNALULUI
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 34°C 34°C
IASI 31°C 32°C
CLUJ 31°C 30°C
CONSTANTA 29°C 29°C
CRAIOVA 33°C 32°C
BRASOV 31°C 30°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Iulie 2016, 17:32
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-07-2016
Deschidere: 6634.63
Maxim: 6662.38
Mimim: 6624.83
Variatie: 0.05%
TLV
2.14
0.23%
SNG
22.70
0.66%
FP
0.78
0.26%
SNP
0.26
0.39%
TGN
279.00
0.36%
IMP
0.65
10.89%
EBS
107.50
0.47%
SCPS
0.58
0%
EL
12.96
0.46%
SIF3
0.26
1.35%
ARHIVĂ ȘTIRI