Vocabular de pandemie. De la ce vine termenul „Covid” sau de ce e incorect să spunem „criza de coronavirus”

În luna martie, când s-au înmulțit cazurile de Covid 19 și la noi în țară a apărut și contaminarea vocabularului cu termeni din jargonul medical: „contacții”, pluralul atipic al cuvântului „contact”, „carantinat”, „carantinare”, „pozitivat”, „pozitivare” sau, mai recent, „termometrizare”.

Lingviștii numesc aceste cuvinte barbarisme, mai exact termeni împrumutați dintr-o limbă străină fără a fi necesari și neasimilați sau cuvinte de jargon (limbaj specific anumitor categorii sociale sau profesionale).

Sunt, uneori, termeni traduși impropriu din presa internațională. Au început să fie folosiți și din nevoia de a economisi cuvinte: spunem „a carantina” în loc de „a pune în carantină”. Și uite așa pandemia „impactează” economia.

Termenii s-au rostogolit în comunicatele oficiale și au fost, de multe ori, preluați în discursul public fără a fi și explicați.

Profesorul Stelian Dumistrăcel de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași afirmă că este important ca în comunicare să nu uităm că ne adresăm unui public larg, eterogen, nefamiliarizat cu termenii tehnici. Scopul discursului public este să ne facem înțeleși. Este nevoie, din când în când, să explicăm sensul cuvintelor nou intrate în limbă, unele mai lin, altele mai abrupt.

„Covid 19” este un acronim ce provine din limba engleză: Coronavirus Disease. Deci este boala cauzată de virus, apărută în anul 2019.

SARS-CoV-2: SARS vine de la sindromul respirator acut sever, CoV de la Coronavirus, iar 2 indică faptul că vorbim despre a doua versiune a virusului.

Lingvistul Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, a remarcat că există tendința de a folosi și o sintagmă cu aromă de pleonasm: „pandemie globală”. Dacă ne uităm în dicționar, aflăm că pandemia este o epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând mai multe țări, continente. De asemenea, auzim deseori că un pacient „a contactat” virusul. Corect este „a contractat”.

Profesorul Rodica Zafiu de la Universitatea din București atrage atenția asupra unei formulări atipice: „criza de Coronavirus”. În limba română, cuvântul „criză”, urmat de prepoziţia „de” exprimă absența, lipsa: „criză de medicamente”. Deci, în plină pandemie, corect ar fi să spunem „criza provocată de Coronavirus”.

Nu doar pe timp de pandemie, ci în general, este bine să evităm exprimarea triumfalistă atunci când vorbim despre lucruri negative: de exemplu, „o creștere spectaculoasă a numărului deceselor”.

Limba este un organism viu, care se transformă, evoluează. Este posibil ca acești termeni proaspăt intrați în vocabularul nostru să dispară la fel de repede cum au apărut.