Vladimir Putin spune că lansatoarele de rachetă din România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia

Preşedintele rus a spus că SUA au ieşit din Tratatul antirachete balistice (Tratatul ABM), deşi Rusia a încercat să le convingă să nu facă aceasta.

„Am încercat mult timp să le convingem să nu o facă. Acesta este unul dintre tratatele fundamentale pentru asigurarea securităţii în lume. Cu toate acestea, Statele Unite au făcut ceea ce au făcut – s-au retras, iar acum lansatoare antirachetă sunt în România şi sunt pe cale să fie instalate şi în Polonia, dacă nu au fost deja amplasate”, a afirmat Putin, citat de TASS și preluat de Agerpres.

Referitor la scutul american antirachetă, preşedintele rus a spus că, în cele două ţări, există lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk, capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. „Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?”, a întrebat retoric Vladimir Putin în aceeaşi conferinţă de presă.

Rusia a susţinut că sistemul terestru Mk-41 poate lansa rachete Tomahawk, iar în 2019 Ministerul Apărării rus chiar a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Tratatul şi-a încetat existenţa în august 2019.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin că „niciun lider european nu vrea război”, relatează EFE.

„Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice”, a subliniat Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează și agenţia RIA Novosti.

Preşedintele Vladimir Putin a apreciat „clar” marţi că SUA şi NATO au ales să ignore preocupările Rusiei pentru securitatea sa, referindu-se la respingerea cererilor ruseşti în cadrul tensiunilor cu privire la Ucraina, relatează AFP.

„Analizăm răspunsurile scrise primite de la SUA şi NATO, dar este deja clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate”, a spus preşedintele. El a prezentat lista cu principalele revendicări ale Rusiei: sfârşitul politicii de extindere a NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor ruse şi retragerea poziţiilor militare ale Alianţei la aliniamentele din 1997, adică înainte ca Organizaţia să-i primească pe foştii membri ai blocului comunist.

„Ignorând îngrijorările noastre, SUA şi NATO punctează dreptul fiecărui stat de a alege liber cum vrea să-şi garanteze securitatea”, a spus Putin, reiterând un alt principiu care prevede că „nimeni nu ar trebui să-şi întărească securitatea în detrimentul altora”.

„Ni s-au făcut promisiuni că infrastructura NATO nu se va extinde în Est cu nici măcar un centimetru”, a spus Putin, menţionând că trupe NATO se află astăzi în Polonia, în România şi în ţările baltice, potrivit RIA Novosti. „Au spus una şi au făcut alta. Pur şi simplu, ne-au înşelat”, a adăugat el.

Liderul de la Kremlin a avertizat că eventuala aderare a Ucrainei la NATO ar putea duce la un război între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică pentru controlul peninsulei Crimeea, notează EFE.

„Să ne imaginăm că Ucraina, ca ţară NATO, iniţiază o operaţiune militară (pentru controlul Crimeii). Ce facem? Luptăm cu NATO? S-a gândit cineva la asta? Se pare că nu!”, a spus Putin în timpul conferinţei de presă comune cu premierul ungar Viktor Orban la Kremlin.

Vladimir Putin a spus că Occidentul şi Rusia ar putea găsi „o soluţie” la criza lor, acuzând în acelaşi timp Washingtonul că foloseşte Ucraina ca pe un instrument pentru a antrena Moscova într-un „conflict armat”, notează AFP.

„Sper că în cele din urmă vom găsi o soluţie, chiar dacă nu va fi uşor”, a spus el, după ce a apreciat că „principalul obiectiv al SUA este îndiguirea Rusiei” şi că Ucraina „este un instrument pentru a antrena Rusia într-un conflict armat şi a ne lovi cu cele mai dure sancţiuni”.

Viktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.

Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni, în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale.

Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a declarat recent că ţara sa nu va sprijini Kievul atât timp cât va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane.

Potrivit presei, Orban încearcă să consolideze cooperarea economică a Budapestei cu Rusia înaintea alegerilor cruciale din aprilie, în care opoziţia ar putea să-l îndepărteze de la putere.

Ungaria este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti, a spus premierul Viktor Orban. „Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aş dori să ating obiectivul de a creşte aprovizionarea” Ungariei cu gaze, a afirmat premierul la discuţiile cu preşedintele rus, potrivit Interfax.

În 2020, Gazprom a livrat Ungariei 8,637 miliarde de metri cubi de gaze, iar în prima jumătate a anului 2021 livrările au crescut cu 5%, până la 3,909 miliarde de metri cubi, conform agenţiei ruse de presă.

Şi preşedintele rus a subliniat rolul energiei în cooperarea dintre cele două ţări, notează RIA Novosti.

Înaintea vizitei, Kremlinul lăudase independenţa liderului ungar în ceea ce priveşte alegerea partenerilor.

Putin a subliniat marţi că premierul Viktor Orban a „făcut multe în interesele Ungariei şi ale Federaţiei Ruse”, ceea ce a fost perceput drept un gest de sprijin direct din partea preşedintelui rus.

Totodată, Vladimir Putin a asigurat că Moscova va lucra „cu oricine va fi ales prim-ministru” al Ungariei în urma scrutinului din aprilie.

„Sincer vorbind, nu am de gând să plec. În aprilie, mă voi prezenta în alegeri şi le voi câştiga (…) vom colabora mulţi ani înainte”, s-a declarat încrezător Viktor Orban, care a stat la câţiva metri distanţă de preşedintele rus, la o masa albă foarte lungă într-o sală din Kremlin.

De altfel, liderul rus l-a primit călduros pe Orban. „Dialogul direct, chiar cu distanţa această fizică între noi din cauza pandemiei, este mai bun decât orice convorbire telefonică”, a afirmat Putin, exclamând:”Sunt bucuros să te văd”!, conform RIA Novosti.

Preşedintele rus şi premierul ungar au abordat şi probleme legate de combaterea pandemiei. În acest sens, Putin a spus ca problema transferului de tehnologie pentru producerea vaccinului rusesc împotriva COVID-19 în Ungaria este în curs de rezolvare.

Aflat la putere din 2010, Viktor Orban şi-a construit o relaţie amicală cu Vladimir Putin, în pofida numeroaselor crize între Moscova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi NATO, pe de alta, două blocuri din care Ungaria face parte, notează AFP.