Virgil Popescu, despre cum caută România alte surse de gaz decât cel rusesc: În iulie vom avea primele gaze din Marea Neagră, într-o exploatare nouă

Începând cu prima jumătate a anului, primele gaze din Marea Neagră vor intra în sistemul național de transport, a declarat joi seară Virgil Popescu, la Tema Zilei, la TVR. „În cursul lunii iulie vom avea primele gaze din Marea Neagră, într-o exploatare nouă. Deci vom avea o reducere a dependenței mai mare de gaz rusesc numai din producția internă”.

Dependența de gazul rusesc, în acest moment este „între 20%-25%-28%, depinde de iarnă”.

Ministrul a explicat că „în momentul de față producem mai mult decât consumăm și surplusul este introdus în depozit”. Dar că „la iarnă va trebui să importăm”.

Virgil Popescu: „Noi ne propunem să reducem cât mai mult dependența de gazul rusesc. Dacă vom reuși sau nu până la sfârșitul anului, asta rămâne de văzut, pentru că rute am reușit să le operaționalizăm, să nu mai fim sută la sută dependenți de import dintr-o singură sursă, mai trebuie să găsim și gazul. Și pentru asta ne zbatem”.

Între soluțiile posibile, ministrul a enumerat platforma unică de achiziționare de gaze naturale, discuțiile cu statele membre UE, oferirea „culoarului nostru de transport – conducta BRUA – pentru a asigura securitatea în aprovizionarea Europei Centrale și de Est”. Întrebat unde ar putea fi găsit acest gaz, Virgil Popescu a răspuns: „LNG – Qatar, Emiratele Arabe, SUA, Israel (care exportă LNG prin Egipt), poate chiar un terminal flotant direct din Israel. Pe conductă, singura posibilitate este gazul azer, prin coridorul SUD”.

Și, evident, la toate discuțiile de aprovizionare se ține cont și de nevoile Republicii Moldova, unde gazul ar putea fi transportat prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău.

Principalele declarații ale ministrului Energiei Virgil Popescu, în format LIVE TEXT:

Despre dependența de gazul rusesc și cum poate fi anulată:

• Bulgaria si Polonia au reacționat, au discutat la nivelul Comisiei Europene, luni este un consiliu de miniștri extraordinar ai miniștrilor energiei, tocmai pentru a discuta acest caz și a vedea mai departe ce se poate întâmpla, să vedem de o soluție comună.
• pentru că mai important decât toate este să rămânem uniți, Europa să rămână unită, să fie solidară, solidaritate între state și, evident, cei care au nevoie de ajutor să fie ajutați
• Grecia a sărit imediat în ajutorul Bulgariei, și probabil, dacă are nevoie, Germania – în ajutorul Poloniei
• evident, trebuie să ne pregătim pentru iarnă. Acum e primăvară, e frumos, vin concediile, dar după concedii începe să se schimbe vremea, o să se răcească și avem nevoie să dăm drumul la centrală
• trebuie să ne asigurăm că depozitele au minimum 80%
• Comisia Europeană lucrează la un act normativ, anul acesta 80% minimum, de la anul viitor, toate statele membre care dețin depozite de gaze – 90% minimum – și asta trebuie să fie prioritate zero pentru noi
• diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare – lucrăm încă de la sfârșitul anului trecut la acest lucru
• am tot fost în diverse turnee, în Azerbaidjan, am discutat în Qatar, în Arabia Saudită, Emiratele Arabe, în Turcia, deci discutăm să aducem gaz din alte surse decât sursele gazului rusesc, în România.
• Nu avem decât două rute de transport. Dacă discutam acest lucru anul trecut, vă puteam spune că nu se putea. Până la sfârșitul anului trecut, România nu avea altă posibilitate de a aduce gaz decât din Federația Rusă. Din lipsa infrastucturii.
• Gazul, spre deosebire de petrol, nu poate fi adus așa simplu. În Marea Neagră nu poate fi amplasat la Constanța un terminal LNG (gaz natural lichefiat) pentru că turcii nu permit trecerea vaselor LNG prin Bosfor, a fost un accident foarte mare în urmă cu ceva timp, explozie, și de atunci Bosforul este închis pentru transportul de LNG și atunci trebuie să ne gândim la rute de transport.
• În 2020, cu cei de la Transgaz am implementat decizia europeană modificată rapid, iar conductele de tranzit care aduceau prin Dobrogea gazul din Rusia, Ucraina, se duceau spre Bulgaria și spre Turcia – au fost introduse în sistemul național de transport, contractul de exclusivitate cu cei de la Gazprom a fost reziliat de comun acord, s-au făcut lucrări de „reverse flow” până la sfârșitul anului trecut, adică la granița cu Bulgaria putem primi și da gaze, la granița cu Ucraina putem primi și da gaze. La fel, granița Bulgaria cu Turcia este în „reverse flow”.
• Începând cu sfârșitul anului trecut, România are un prim culoar de transport, interbalcanic, de a putea aduce gaze prin Turcia, Bulgaria, România. În Turcia putem aduce gaze LNG în porturile turcești și veni în România.
• De asemenea, putem aduce gazul din Azerbaidjan prin conducta TANAP și sistemul turcesc. Asta este o rută de aprovizionare.
• Sperăm ca acel interconector între Grecia și Bulgaria să fie finalizat în această vară, toamnă, în așa fel încât să putem avea încă un coridor, vertical, care poate aduce gaze din terminalele LNG din Grecia sau gazul azer din TANAP, apoi în TAP, pe la Giurgiu – Ruse, în România.
• Deci în acest moment avem culoare de aprovizionare.
• Discutăm cu partenerii noștri bulgari, cu partenerii turci și greci, cu Azerbaidjanul, cu SUA, inclusiv acolo am discutat despre LNG, pentru a putea să reducem cât mai mult dependența de gazul rusesc, care în acest moment este între 20%-25%-28%, depinde de iarnă.
• Din start (n.r., dependența de gazul rusesc) va fi mai mică anul acesta, pentru că, începând cu a doua jumătate a anului, primele gaze din Marea Neagră vor intra în sistemul național de transport, vorbim de perimetrul celor de la Black Sea Oil & Gas, le-am făcut recepția lucrărilor în urmă cu 2-3 săptămâni, se pregătesc să introducă gazele în sistemul național de transport, vorbim de circa 1 miliard de metri cubi anual.
• În cursul lunii iulie vom avea practic primele gaze din Marea Neagră, într-o exploatare nouă. Deci vom avea o reducere a dependenței mai mare de gaz rusesc numai din producția internă.
• Dacă vorbim de astăzi, de mâine, de perioada de primăvară, vară, chiar și toamnă, producem mai mult decât consumăm.
• În momentul de față producem mai mult decât consumăm și surplusul este introdus în depozit.
• Dar la iarnă va trebui să importăm.
• Noi ne propunem să reducem cât mai mult dependența de gazul rusesc. Dacă vom reuși sau nu până la sfârșitul anului, asta rămâne de văzut, pentru că rute am reușit să le operaționalizăm, să nu mai fim sută la sută dependenți de import dintr-o singură sursă, mai trebuie să găsim și gazul. Și pentru asta ne zbatem.
• Suntem parte inclusiv a acordului european (voluntar, e adevărat) a acelei platforme unice de achiziționare de gaze naturale, încercăm atât în relațiile bilaterale, cât și multilateral, mai ales cu statele membre UE să aducem gaz în România și, evident, să oferim și culoarul nostru de transport – conducta BRUA – pentru a asigura securitatea în aprovizionarea Europei Centrale și de Est. Gazul care vine pe culoarele pe care vi le-am spus rămâne o parte în România și, dacă este suficient de mult, poate să meargă o parte către Ungaria.
• Nu uităm de Republica Moldova, oriunde ne ducem și discutăm despre o posibilitate de a avea o sursă de aprovizionare, discutăm și de aprovizionarea pentru R. Moldova, prin acel gazoduct pe care l-am construit, Iași – Ungheni – Chișinău.
• (întrebat unde poate fi găsit acest gaz?) LNG – Qatar, Emiratele Arabe, SUA, Israel (care exportă LNG prin Egipt), poate chiar un terminal flotant direct din Israel. Pe conductă, singura posibilitate este gazul azer, prin coridorul SUD.

Dacă prețul gazului ar putea crește pe piața mondială:

• piața gazelor și a petrolului este o piață foarte sensibilă și reacționează imediat. Pe piața SPOT au crescut rapid prețurile, înainte să intrăm în emisiune piața a început ușor-ușor să se ducă către unde a fost acum 2-3 zile.
• nu se va mai duce niciodată acolo unde a fost acum un an – un an și jumătate.
• prețul este foarte mare. Să plătești acum 100 de euro pe megawatt este ceea ce nu ne puteam imagina în urmă cu un an. Este un preț speculativ.
• este un preț care, după părerea mea, a fost gândit ca parte a unui război hibrid făcut de Federația Rusă împotriva tuturor care se alimentează cu gaz rusesc, pentru că a început să crească încă din a doua parte a anului trecut, creșterea prețului la electricitate i-a urmat, a urmat războiul din Ucraina și a dus și mai sus prețul, acum este stabilizat undeva la 100 de euro, dar este foarte mare.
• depinde și de noi, de statele membre, cum ținem acest echilibru, cât de bine reușim să aprovizionăm împreună Europa pentru iarna următoare și să reducem cât mai mult dependența de gazul rusesc.
• colegii bulgari au solicitat Comisiei Europene o instrucțiune cu privire la această plată în ruble – dacă este ilegală și încalcă sancțiunile. Consiliul European de Energie de luni are prim punct tocmai acest aspect.

Despre Legea offshore:

• Astăzi a apărut avizul favorabil de la Consiliul Legislativ și este termen până în 11 mai de depunere de amendamente.
• Mă aștept ca până la jumătatea lunii mai să se discute în Senat și să intre la votul final, să vină la Camera Deputaților
• în această sesiune parlamentară eu cred că Legea offshore va fi aprobată și cred că va permite deblocarea investițiilor din Marea Neagră. Dacă aveam o lege bună în 2018, astăzi aveam gaze din Marea Neagră. Și puteam să zicem că asigurăm securitatea energetică a regiunii noastre din Europa.

Când se va putea exploata perimetrul Neptun, din Marea Neagră:

• Astăzi, în Adunarea Generală a Acționarilor de la Romgaz s-a aprobat achiziția păriții EXXON, săptămâna viitoare se va semna contractul între Romgaz și EXXON
• decizia de investiție va putea fi luată la sfârșitul anului acesta, începutul celui viitor, de către OMV Petrom și cei de la Romgaz
• dar gazele din perimetrul Neptun Deep nu cred că vor putea să vină mai repede decât sfârșitul lui 2026 – începutul lui 2027
• noi o să încercăm să ardem niște etape, să ajutăm cu partea birocratică, cu avizele, astfel încât să grăbim acest lucru
• partea pozitivă este că, odată ce vor veni gaze din Marea Neagră, producția României practic se va dubla, vom vorbi de independență completă și vom deveni și furnizori de securitate energetică regională.
• nu cred că vom avea întârzieri din cauza situației din Ucraina.

Despre energia nucleară:

• România este foarte hotărâtă să finalizeze reactoarele 3 și 4.
• Vrem să dublăm capacitatea de energie nucleară, de la 1.400 la 2.800 de megaWatti
• s-a terminat contractul pentru faza 1, va urma contractul pentru faza a doua, de inginerie și de proiectare.
• în paralel, discutăm cu Ministerul de Finanțe despre partea de finanțare și discutăm cu partenerii din SUA, Canada și Franța, pentru consorțiul care se va ocupa și de construcția acestor două reactoare
• la Glasgow s-a semnat un contract cu un producător de reactoare modulare cu tehnologie aprobată de reglementatorul american – România va fi prima țară care va beneficia de această tehnologie în afara continentului american și vrem să devenim hub regional de producție și de operare a acestor reactoare de tip modular.
• primul reactor de tip modular estimăm că va fi în România în jurul anului 2027, mai devreme decât 2030 – 2031 când sunt prognozate cele două reactoare convenționale.
• noi am gândit toate investițiile în jurul anului 2027, pentru că: PNRR se închide în 2026, o să avem fonduri de investit pentru trecerea de la cărbune la gaz natural, producția de energii regenerabile.
• Ambiția noastră este ca în 2027-2028 să avem mai mult decât consumăm energie electrică

• Începând cu luna mai, vom crește producția de cărbune, acolo unde se poate, la CE Oltenia, pe perioada cât se va putea acest lucru
• nu ne-am schimbat strategia de a trece de la cărbune la regenerabil, cu ajutorul combustibilului de tranziție – gaz
• trebuie să ne uităm la particularitatea României: avem rezerve de gaz.
• rezervele de gaz pe care vrem să le aducem începând cu 2026 – de atunci vom avea gaz mai mult decât putem consuma, deci suntem un stat independent și nedependent de importuri de gaze naturale. Nu avem de ce să ne schimbăm această strategie.
• Norocul nostru: avem resurse de gaze naturale pe teritoriul românesc.

Explicațiile ministrului Energiei au fost așteptate mai ales după ce premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri seară, tot la TVR, la Tema Zilei, că, în acest moment, România dispune de suficient gaz pentru a asigura atât consumul populației, cât și necesitățile industriei. „În acest moment, noi extragem mai mult gaz decât consumăm. (…) Trebuie să recunoaștem că România este o țară norocoasă având această resursă deosebit de importantă în acest moment”, a declarat Ciucă.

„Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase de către compania Black Sea Oil & Gas la jumătatea acestui an și atunci vom avea un miliard de metri cubi în plus pe an asigurați prin această investiție (…) care ar compensa (un eventual deficit). Este vorba de 10%. Noi avem nevoie anual de 20% de gaze din import și, sigur, la chestia aceasta se adaugă și celelalte demersuri, prin care identificăm surse alternative de asigurare a cantității necesare de gaz”, a detaliat premierul.

În perimetrul de la Caragele, primele gaze vor fi extrase în 2024, iar în perimetrul Neptun Deep „mai devreme de finele anului 2026-2027 nu putem să sperăm că vom avea gaz din Marea Neagră”.