Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»

Video: Unde se află prima grădină botanică din România. A fost înfiinţată acum 159 de ani

Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi este cea mai veche de acest tip din România. A fost înfiinţată la  10 august 1856 de cel ce îi dă numele acum, Anastasie Fătu, medic şi naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta. Este una dintre cele mai mari din Europa si are secţie specială pentru nevăzători.

11 August 2015, 09:00 (actualizat 11 August 2015, 10:19) | Cătălin Grosu |
Prima grădină botanică din România se află la Iaşi / FOTO: www.blendspace.com
Prima grădină botanică din România se află la Iaşi
foto1
foto2
foto3

Inceputurile primei  Gradini Botanice din Romania se datoreaza medicului si naturalistului Anastasie Fătu care, în anul 1856, fondează la Iaşi o grădină în folosul studenţilor săi. Din păcate nu s-a păstrat un plan din acea perioadă care să prezinte cum era structurată Grădina lui Anastasie Fătu însă aprecierile unora dintre contemporanii săi amintesc de existenţa acesteia. Prima grădină a fost înfiinţată  la Râpa Galbenă şi a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmaşii lui.

În 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi înfiinţează o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai există şi astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală.

În 1921, profesorul Alexandru Popovici înfiinţează o grădină botanică nouă în spatele clădirii Universităţii noi, unde construieşte şi mici sere, folosite pentru creşterea plantelor tropicale. Această locaţie se păstrează pentru mai bine de 40 de ani, până în 1963. În acest an se hotărăşte mutarea grădinii în spaţiul actual, pe Dealul Copoului, sub supravegherea profesorului Emilian Ţopa, pentru ca aceasta să satisfacă cerinţele de învăţământ.

Astăzi, Grădina Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa. Adăposteşte peste 600 de soiuri de trandafiri şi are secţie specială pentru nevăzători.

Grădina Botanică a fost mutată pe locul actual în 1963 acoperind o suprafaţă de aproximativ 100 ha. Unul dintre cele mai mari avantaje ale sale este insăşi poziţia pe care o ocupa, deoarece îi oferă o mare varietate de elemente geografice (mai multe forme de relief, tipuri de sol, etc) şi condiţii de mediu multiple în scopul creşterii plantelor indigene sau exotice.

(w620) foto1

Două dintre funcţiile de bază pe care le indeplineşte Grădina Botanică "Anastasie Fătu" sunt popularizarea şi conservarea unui bogat fond genetic de plante. Pentru realizarea acestui lucru institutia este implicată atât pe plan didactic-educativ cât şi stiinţific. In plus, activitatea sa s-a extins în două grădini botanice "satelit": una montană, la Potoci-Bicaz (Judetul Neamt) şi alta pe litoralul Marii Negre, la Agigea (Judetul Constanţa).

Grădina Botanică din Iaşi este împărţită în 12 secţii: Taxonomică, Complexul de Sere, Flora Globului, Flora şi Vegetaţia României, Didactică-Experimentală, Dendrologică, Biologică, Plante Utile, Ornamentală, Rozarium, Plante Memoriale, Recreere. Sectorul Flora şi Vegetaţia României este cel mai extins din grădina botanică, ocuapând o surprafaţă de 25 ha pe cei doi versanţi ai văii Podgoria Copou. In crearea acestuia s-a urmărit redarea etajelor de vegetaţie existente în România, iar prezentarea s-a făcut pe provincii istorice.

Grădina Botanică din Iaşi detine cea mai bogată colectie de trandafiri din tară, fapt dovedit prin cele  800 soiuri existente aici. De asemenea, aceasta mai detin impresionante colectii de crizanteme (469 soiuri), tufanele (70 soiuri), azalee şi plante suculente.

Din anul 1991 în Grădina Botanică "Anastasie Fătu" există o secţie amenajată pentru persoanele nevăzătoare. Plantele din acest loc se remarcă prin miros sau prin anumite particularităţi ale frunzelor şi  sunt etichetate în alfabetul Braille.

(w620) foto2

Cine a fost Anastasie Fătu

Anastasie Fătu s-a născut pe data de 2 ianuarie 1816 în satul Muşata,  judeţul Vaslui şi a decedat pe 3 martie 1886, Iaşi. El a fost medic, profesor, naturalist, academician şi om politic, preşedinte al Adunării Deputaţilor (15 ianuarie-18 noiembrie 1868). Că fiu de preot, deprinde primele învăţături la şcoli ecleziastice. Bursier al statului român la Viena, studiază dreptul (1834-1841) şi obţine doctoratul (1842) în filozofie şi drept; urmează şi medicină la Sorbona, luându-şi doctoratul în 1847. Revine înţară şi devine medic de cvartal (1848-1852). Înfiinţează Institutul Gregorian din Iaşi pentru practică şi învăţământul obstreticii şi ginecologiei (1852), la care preda (1852-1885), fiind autorul unui manual pentru şcoală de moaşe din acest institut.

Primul medic pediatru din Moldova, organizează prima creşă pentru copiii abandonaţi şi întemeiază la Iaşi (1856) prima grădina botanică din ţară, cu 2 500 de specii. În acest timp este medic-şef al Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi (1863-1885) şi profesor universitar la Catedră de botanică şi zoologie a Universităţii din Iaşi (1873). De asemenea, are o contribuţie notabilă la înfiinţarea şi organizarea Facultăţii de Medicină (1879), recomandând şi primii ei profesori.

Face parte din numeroase societăţi: Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi (întemeiată în 1852), fiind preşedintele acesteia (din 1872), Societatea pentru încurajarea tinerimii române la învăţătură (întemeiată în 1855), Societatea sileziană pentru dezvoltarea ştiinţelor, Societatea deŞtiinţe Naturale din Frankfurt-am-Main, preşedinte al Societăţii pentru educarea poporului din România.

(w620) foto3

Membru titular (1871) şi vicepreşedinte (1872-1876) al Societăţii Academice Române, îşi ţine discursul de recepţie în 1872, cu titlul Despre încercările pentru dezvoltarea ştiinţelor naturale din România. În 1879 se numără printre membrii fondatori aiAcademiei Române. Numit preşedinte al Congresului medical român, moare înaintea deschiderii acestuia, în 1886.

Şi-a început activitatea politică încă din perioada unionistă, fiind ales deputat de Iaşi în Divanul ad-hoc al Moldovei, care propune unirea Principatelor Române. Face parte din Adunarea Electivă a Moldovei, care îl alege domn pe A.I. Cuza (5 ianuarie 1859). Este preşedinte al Adunării Deputaţilor (1868) şi senator (1869). Activitatea didactică, ştiinţifică şi politică este completată de cea gazetărească şi editorială (publică articole în "Gazeta de Moldavia", "Foaia Societăţii de medici şi naturalişti" din Principatul Moldovei, "Mişcarea naţională" şi că autor a numeroase lucrări, între care monografia Descrierea şi întrebuinţarea apei simple şi a apei minerale din Moldova (1851), fiind un susţinător al dezvoltării balneologiei.

Sprijină şi cercetarea floristică în Moldova, tipărind primul manual de botanică pentru învăţământul superior, Elemente de botanică (1877). A elaborat şi manuale de medicină practică, precum Manual pentru învăţătură moaşelor (1852) şi Manual pentru medicină practică populară (1871).

 

sursa:

gradinamea.ro

descopera.ro

biografii.famouswhy.ro

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 20°C
IASI 19°C 16°C
CLUJ 20°C 17°C
CONSTANTA 19°C 19°C
CRAIOVA 25°C 22°C
BRASOV 20°C 16°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Octombrie 2017, 13:44
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-10-2017
Deschidere: 8005.77
Maxim: 8035.27
Mimim: 7933.48
Variatie: -0.9%
TLV
2.29
2.8%
FP
0.84
0.24%
BRD
12.48
2.36%
SNG
31.90
0%
EL
13.00
0%
SNP
0.29
0.52%
COTE
106.00
0%
TGN
403.00
0.5%
DIGI
37.00
0.8%
SIF2
1.20
0.17%
ARHIVĂ ȘTIRI