Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

VIDEO | Secretele mătăsii marine și Jurământul Mării. "Secretele pot muri cu mine, dar mătasea mării va trăi"

Mătasea marină este unul dintre cele mai râvnite materiale din lume, un adevarat miracol pe care omul vechilor civilizații a știut să îl descopere și să îl utilizeze. Chiara Vigo este ultima persoană care mai deține secretele obținerii mătăsii marine.

05 Noiembrie 2017, 10:13 (actualizat 05 Noiembrie 2017, 10:15) | Magda Manea |
Chiara Vigo / FOTO: youtube
Chiara Vigo
Pinna nobilis
Fire de mătase marină
Vopsea naturală
Chiara Vigo

Scoica Pinna nobilis și mătasea marină sau byssus

Se pare că era produsă de popoarele din zona Mării Mediterane, în Insula Creta și în Egipt, de unde marinari iscusiți porneau să exploreze ținuturi îndepărtate și care cunoșteau tainele mărilor. Fenicienii erau și ei excelenți navigatori și comercianți, cu autoritate în Mediterana. În Vechiul Testament, se pomenește de “mătasea de mare” sau “purpura marină”, atunci când Solomon, rege al Israelului, îi cere regelui din Tyr, cel mai mare oraș din Liban, la vremea aceea, să îi trimită un meșter priceput la prelucrarea mătăsii de scoică. În total, în textul biblic sunt 45 de versete care fac trimitere la acest prețios material.

 

(w400) Pinna nobi

Femeile din Mesopotamia au folosit materialul deosebit pentru a realiza hainele pentru regii lor, cu aproximativ 5.000 de ani în urmă. A fost recoltat pentru a face robele Regelui Solomon, pentru brățările lui Nefertiti și pentru veșmintele preoților, papilor și faraonilor.

Mătasea de scoică se obține din niște filamente de culoare roșiatică produse de Pinna nobilis (numită și “marea perlă”), o scoică care traiește înfiptă în adâncurile nisipoase ale Mării Mediterane. Este una dintre cele mai mari scoici care trăiesc în lume, putând să depățească un metru lungime.

Filamentele prelevate de la o scoică măsurau în jur de 25 cm. Timp de 10-12 zile erau spălate permanent, pentru a le conferi elasticitate, după care erau puse la uscat, într-un loc bine aerisit și ferit de lumina puternică. Firele erau tratate cu urină de vacă pentru sporirea luminozității. Mai tarziu, urina a fost înlocuită cu zeama de lămâie, în care filamentele erau lăsate 36 de ore.

Astăzi, Pinna nobilis aproape că a dispărut, din cauza poluării, a diminuării vegetației subacvatice, dar și din pricina scufundătorilor de ocazie care își doresc suveniruri. Începând cu anul 1992, printr-o directivă europeană, pescuitul  scoicii Pinna nobilis a fost interzis prin lege, ceea ce se pare că a ajutat la refacerea, într-o oarecare măsură, a speciei, în Marea Mediterană.

Chiara Vigo,singura persoană care mai știe să recolteze, să prelucreze și să facă mătasea să strălucească ca aurul

În fiecare primăvară, pe întuneric și păzită de membrii Gardei de Coastă din italia, Chiara Vigo, în vîrstă de 62 de ani, citește o rugăciune și se scufundă în marea de pe insula Sant' Antioco.

Folosind lumina lunii, Vigo coboară până la 15 m adâncime pentru a ajunge la o serie de golfuri subacvatice izolate și lagune ierboase pe care femeile din familia ei le-au păstrat în secret timo de 24 de generații. Apoi, cu ajutorul unui mic bisturiu tăie cu grijă filamentele roșiatice produse de Pinna nobilis.

Este nevoie de aproximativ 100 de scufundări pentru a recolta 30 de grame de aemenea filamente, care se formează atunci când saliva secretată de moluscă vine în contact cu apa sărată și se solidifică în keratină. Numai atunci Vigo este gata să înceapă prelucrarea. Cunoscută ca byssus sau mătase marină, este unul dintre cele mai râvnite materiale din lume.

Astăzi, Vigo este considerată a fi ultima persoană de pe pământ, care încă mai știe cum să recolteze, să vopsească și să împletească mătasea marină în modele elaborate care strălucesc ca aurul în lumina soarelui.

 

(w400) Fire de mÄ

Nimeni nu știe exact cum și de ce femeile din familia lui Vigo au început această activitate, dar de mai bine de 1.000 de ani, tehnicile complicate, modelele și formulele au fost transmise de-a lungul generațiilor și păstrate secrete în sânul familiei.

În atelierul lui Vigo se află un război vechi de 200 de ani, borcane de sticlă pline cu vopsele și poțiuni de chihlimbar, dar și un certificat care confirmă cel mai înalt ordin de cavaler din Republica Italiană.

"Dacă vrei să intri în lumea mea, ți-o arăt", a a spus ea unui jurnalist BBC "dar ar trebui să rămâi aici o viață pentru a o înțelege".

Vigo a învățat tot ce știe acum de la bunica din partea mamei, care a predat tehnici tradiționale de țesere a lânii la războaiele manual, în Sant' Antioco, timp de 60 de ani. Bunica a luat-o pe mare și a învățat-o să se scufunde de la vârsta de 3 ani. La 12 ani știa déjà să țeasă la război.

Vigo nu a făcut bani din munca ei. Ea este legată de un sacru "Jurământ al Mării", care spune că “byssus” nu trebuie niciodată cumpărat sau vândut.

În ciuda faptului că țesăturile ei sunt expuse la Luvru, la British Museum și Vatican, Vigo nu are în casă nici măcar o bucățică din prețioasa mătase.

Locuiește cu soțul ei într-un apartament modest și trăiește din pensia de miner și din donațiile turiștilor care se opresc la studioul ei.

 

(w400) Vopsea nat

Ea a creat piese pentru Papa Benedict al XVI-lea și Regina Danemarcei.

"Byssus nu îmi aparține, este al tuturor", spune Vigo. "Vânzarea ar fi ca și cum ai încerca să profiți de soare sau de mare".

Dar asta nu a împiedicat oamenii să încerce. Se spune că, până în anii 1930, tradiția recoltării și obținerii acestei mătăsi era și în orașul Taranto.

Acolo, o femeie a încălcat Jurământul Mării și a încercat să dezvolte o industrie de prelucrare a mătăsii marine. Un an mai târziu, a intrat în faliment și a murit în mod misterios.

Mai recent, un afacerist japonez i-a oferit lui Vigo 2,5 milioane de dolari pentru faimoasa piesă dedicată tuturor femeilor din lume " The Lion of Women", a cărei realizare a durat 4 ani (45 x 45 cm).

"I-am spus, categoric nu", a declarat ea. "Femeile din lume nu sunt de vânzare".

Procesul de prelucrare este unul foarte anevoios.

După recoltare, ea desface filamentele scufundându-le în apă proaspătă timp de 25 de zile, schimbând apa la fiecare trei ore. După ce se usucă, le curăță cu o perie pentru a îndepărta orice sediment rămas.

Apoi vine partea cea mai grea: descurcarea firelor. Deoarece mătasea de mare este de trei ori mai fină decât părul uman, Vigo folosește o lampă cu lupă și o pereche de pensete. "Degetele mele fac asta de 50 de ani". Firele sunt introduce într-un borcan cu lichid gălbui.

"Acum, vom intra pe un tărâm magic", spune ea, punând firul subțire într-un amestec secret de lămâie, condimente și 15 tipuri diferite de alge. În câteva secunde, firele devin elastice și strălucitoare. Vigo cunoaște 124 de combinații de culori obșinute din fructe, flori și scoici.

În cele din urmă, Vigo împleteste mătasea, Unele piese, cum ar fi o bucată de mătase pură cu dimensiunile de 50 x 60 cm și cu o greutate de numai 2g, are nevoie de șase ani de realizare.

 

(w400) Chiara Vig

Realizarea unor tapiserii, de dimensiuni mai mari, care prezintă pasaje biblice și zeități păgâne, durează și mai mult.

"În familia mea sunt 140 de modele, dintre care opt au fost transmise pe cale orală din generație în generație", a spus ea.

Dar, după mai bine de 1.000 de tradiție, acest fir antic ar putea să se destrame.

Conform tradiției, moștenitorul secretelor byssus este cea mai tânără fiică a lui Vigo, Maddalena. Ca și propria bunică, Vigo a început să o învețe cum să se scufunde și să obțină mătasea. "Singurul lucru pe care nu îl știe sunt formulele pentru vopselele colorante", spune Vigo.

Dar există o problemă: "Mama și cu mine suntem foarte diferite", spune Maddalena din casa ei din Dublin, Irlanda, unde locuiește de doi ani. "Oamenii îmi spun mereu că aș fi nebună să permit ca această artă să moară, dar în sufletul meu se dă o luptă. Viața mea îmi aparține ”.

Mai mult, după ce a creat singurul muzeu din lume dedicat lui Byssus în 2005, Vigo s-a trezit într-o zi, anul trecut, că oficialii din Sant'Antioco au închis pe neașteptate Museo del Bisso, din cauza sistemului electric al clădirii.

"Problema am fost eu!" spune Vigo. "Municipalitatea a încercat să mă oblige să-mi public secretele și să perceapă taxe de intrare la muzeu. Dar eu voi apăra acest jurământ sacru atâta timp cât respir!".

Vestea a atras atenția la nivel național, dând naștere unei petiții online care a strâns aproape 20 000 de semnături - inclusiv cea a președintelui Sardiniei, dar fără rezultat.

"Secretele pot muri cu mine, dar mătasea mării va trăi".

 

Surse

bbc.com

greenly.ro

destepti.ro

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 9°C 9°C
IASI 5°C 8°C
CLUJ 9°C 10°C
CONSTANTA 10°C 11°C
CRAIOVA 8°C 8°C
BRASOV 9°C 9°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Noiembrie 2017, 01:52
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 23-11-2017
Deschidere: 7772.96
Maxim: 7804.31
Mimim: 7770.43
Variatie: 0.07%
BRD
12.96
0.16%
EL
11.88
1.02%
TLV
2.15
1.38%
FP
0.83
0.6%
SNG
32.30
1.08%
M
34.00
0%
SNP
0.29
1.94%
SFG
33.40
0.9%
SIF5
2.15
3.39%
SIF2
1.34
0.3%
ARHIVĂ ȘTIRI