VIDEO Ministrul Bogdan Aurescu: Dacă a existat vreo planificare pentru data de 9 mai, în ideea că Federația Rusă va reuși să obțină o victorie decisivă pe frontul ucrainean - aceasta nu corespunde cu realitatea din teren

"Părerea mea este că nu vom vedea evoluții surprinzătoare până la momentul 9 mai – care fusese stabilit ca un fel de moment reper în evoluția acestei conflagrații", a spus joi seară ministrul Afacerilor Externe, invitat la Tema Zilei. România poate ajuta Ucraina să-și exporte mărfurile atât pe cale fluvială, cât și maritimă și feroviară. Este luată în calcul deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei pentru tranzit, a declarat Bogdan Aurescu. El a precizat că România intenționează să folosească portul Galați și să-l transforme într-un nod de transport, așa cum a fost Odesa pentru Ucraina.

05 Mai 2022, 18:17 (actualizat 05 Mai 2022, 22:50) Știrile TVR |

"Războiul a intrat într-o nouă fază, care se concentrează pe estul Ucrainei, acolo unde armata Federației Ruse încearcă să obțină câștiguri teritoriale în fața forțelor armate ucrainene. Constatăm că aceste eforturi ale Federației Ruse nu dau rezultatele scontate. Există mici câștiguri teritoriale, există zone unde forțele ucrainene reușesc să câștige teren. Prin urmare, rezultatele acestui război nu sunt anticipabile. Dacă a existat vreo planificare pentru data de 9 mai, în ideea că Federația Rusă va reuși să obțină o victorie decisivă pe frontul ucrainean, această planificare nu corespunde cu realitatea din teren" -  aceasta este evaluarea la zi a situației de pe frontul ucrainean, făcută de ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, la Tema Zilei.

"Părerea mea este că nu vom vedea evoluții surprinzătoare până la momentul 9 mai – care fusese stabilit ca un fel de moment de reper în evoluția acestei conflagrații" - a adăugat acesta.

România poate ajuta Ucraina să-și exporte mărfurile atât pe cale fluvială, cât și maritimă și feroviară, a mai spus ministrul.

BOGDAN AURESCU, ministrul Afacerilor Externe: "Ucraina are produse pe care vrea să le exporte, dar din cauza blocadei marinei ruse la Odesa, nu se mai poate utiliza principala poartă, așa că România, stat vecin, poate suplini cu succes dorința lor de a exporta, că au nevoie de venituri. La discuția cu Kuleba am abordat pragmatic și detaliat deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei pentru tranzit, recalificarea unor puncte de trecere a frontierei, să permitem traficul greu de mărfuri, posibilitatea că alte puncte de trecere care funcționează deja să fie folosite pentru produse de origine animală, e nevoie de personal calificat din partea ANSVSA, lucrăm deja la acest proiect. Dorim să folosim mai mult portul Galați, pe Dunăre - care devine un fel de nouă Odesă a Ucrainei - prin care putem aduce pe cale ferată, se lucrează la proiectul acela de extindere a căii ferate cu ecartament lat, folosită în Ucraina, pentru a aduce cât mai aproape de portul Galați aceste produse care, apoi, pe Dunăre, pot să ajungă în portul Constanța".

 

Principalele declarații ale ministrului de Externe Bogdan Aurescu, în format LIVE TEXT:


Despre evaluarea la zi a războiului: Războiul a intrat într-o nouă fază, care se concentrează pe estul Ucrainei, acolo unde armata Federației Ruse încearcă să obțină câștiguri teritoriale în fața forțelor armate ucrainene și unde luptele s-au intensificat destul de mult în ultima perioadă

- Constatăm că aceste eforturi ale Federației Ruse nu dau rezultatele scontate. Există mici câștiguri teritoriale, foarte puțin semnificative, de partea Federației Ruse. Pe de altă parte, există zone unde forțele armate ucrainene reușesc, la rândul lor, să câștige teren.

- Prin urmare, în acest moment, rezultatul acestei faze a războiului pe care Federația Rusă l-a declanșat ilegal împotriva Ucrainei nu sunt anticipabile. Dacă a existat vreo planificare pentru data de 9 mai, în ideea că Federația Rusă va reuși să obțină o victorie decisivă pe frontul ucrainean, această planificare nu corespunde cu realitatea din teren.

- Constatăm că există lovituri cu rachete de diverse feluri asupra altor zone din Ucraina, inclusiv în vestul Ucrainei, sau în regiunea Odesa, dar vom vedea în zilele care urmează în ce măsură rezultatul ostilităților înclină balanța într-o parte sau în alta.

- Părerea mea este că nu vom vedea evoluții surprinzătoare până la momentul 9 mai – care fusese stabilit ca un fel de moment reper în evoluția acestei conflagrații

Despre pericolul folosirii unor arme chimice sau nucleare: Aceste speculații au fost alimentate și de o serie de dezbateri intense la televiziunile ruse care propagă tezele oficiale. Pe de altă parte, nu există niciun fel e informații, în acest moment, care să indice că există intenția de a folosi astfel de arme. La summitul NATO din 24 martie, liderii aliați au avertizat Rusia cu privire la inadmisibilitatea folosirii armelor de distrugere în masă și au fost trasate sarcini pentru autoritățile militare, de a pregăti o serie de măsuri pentru summitul din luna iunie de la Madrid, de a da Ucrainei elemente de sprijin în acest scenariu care în acest moment este neconfirmat.

Despre ce înseamnă declararea războiului pe 9 mai: Din punct de vedere practic, în teren nu există consecințe deosebite, pentru că există deja un conflict armat în desfășurare, care multă lume îl numește "război". Pe de altă parte, din punct de vedere juridic, există o diferență nu foarte mare între "război" și "conflict armat", dar până la urmă și războiul este tot un conflict armat. Poate că din perspectiva dreptului intern din Federația Rusă pot să existe anumite avantaje, legate de posibilitatea mobilizării masive de trupe în favoarea efortului de război. Pe de altă parte, pot să existe și consecințe adverse ale unei astfel de măsuri, efectele în plan psihologic în societatea rusă care pot crea nemulțumiri în rândul populației.

Despre riscul unor provocări în Republica Moldova: Suntem în contact permanent cu colegii de la Chișinău. Evenimentele din Transnistria au origine neclară, există tot felul de teorii, speculate de propaganda rusă. Noi am făcut apel foarte clar la calm, responsabilitate și l-am susținut pe cel al președintelui Maia Sandu. Nu este deloc util pentru R. Moldova să treacă printr-o perioadă de instabilitate sau vulnerabilizare crescută, în contextul în care R. Moldova are de gestionat o serie de consecințe ale războiului din Ucraina - valul de refugiați. R. Moldova are cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor dintre toate statele care se confruntă cu val de refugiați din Ucraina. Noi am încercat să atenuăm acest efort prin sprijin direct acordat R. Moldova, ajutoare, peste 8o de tone de ajutoare umanitare, am livrat combustibili, păcură pentru R. Moldova, am preluat direct refugiați din R. Moldova. În acest moment sunt peste 100.000 de refugiați ucraineni pe teritoriul R. Moldova, iar impactul financiar este de peste 1 milion de euro pe zi, foarte mult. Mă bucur că astăzi președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de ratificare a acordului prin care România acordă R. Moldova 100 de milioane de euro, nerambursabili, pentru proiecte de dezvoltare. Am acordat și banii vor fi livrați cât de curând - 10 milioane de euro ca sprijin direct - Republicii Moldova, cu ocazia conferinței din 5 aprilie, pe care am coorganizat-o cu colegii de la Berlin și Paris, o inițiativă care a reușit să strângă 660 de milioane de euro în diverse forme pentru R. Moldova. Am reușit să obținem angajamente de preluare de refugiați de 12.000 de persoane din partea diverselor state care au luat parte la conferință. Și plănuim o conferință de follow-up, în luna iulie, la București.

- acordăm sprijin multidimensional R. Moldova, ne preocupă și securitatea energetică a R. Moldova, încercăm să reducem efectele acestei crize

Despre perspectiva creșterii numărului de refugiați: toate evaluările de la acest moment spun că forțele armate ruse nu au capacitatea de a acționa atât în est, cât și în sud, simultan. Prin urmare, nu putem estima acum care sunt șansele unei operațiuni în sud, în regiunea Odesa. Sperăm ca armata ucraineană să reziste în est, ca acest scenariu să nu se materializeze. Am discutat acum două săptămâni cu directorul general al Organizației Internaționale pentru Migrație situația refugiaților din Ucraina, cei care ajung în Moldova, în România. Astăzi suntem aproape la 900.000 de refugiați pe care România i-a gestionat cu succes. Și dacă în sudul Ucrainei se va ajunge la operațiuni militare, există și această perspectivă, a unui număr crescut de refugiați.

- vizita la Kiev pe care a întreprins-o primul ministru Ciucă - discuția a fost foarte aplicată vizavi de modul în care putem sprijini Ucraina. Dincolo de ajutorul oferit în domeniul refugiaților, foarte apreciat de partea ucraineană, am discutat și alte aspecte despre efortul umanitar, succesul hub-ului de la Suceava, care a ajuns la aproape 170 de camioane de ajutoare internaționale, dar am vorbit și despre susținerea economiei Ucrainei. O nouă linie de efort pe care autoritățile române o întreprind deja - Ucraina are o serie de produse pentru export, dar există blocada marinei militare ruse și România poate ajuta.

Despre cum putem ajuta Ucraina în transportul mărfurilor: la discuția cu ministrul Kuleba am abordat pragmatic un program de deschidere a unor noi puncte de trecere a frontierei pentru a facilita acest tranzit de produse pe care Ucraina dorește să le exporte, despre recalificarea unor noi puncte de trecere, de a extinde capacitatea lor, pentru a permite tranzitul greu de mărfuri, despre posibilitatea ca o serie de alte puncte de trecere a frontierei care funcționează deja să poată fi folosite pentru trecerea produselor de origine animală. Este nevoie de personal calificat din partea ANSVSA, lucrăm deja la acest proiect. Dorim să folosim mai mult portul Galați, pe Dunăre - care devine un fel de nouă Odesă a Ucrainei - prin care putem aduce pe cale ferată, se lucrează la proiectul acela de extindere a căii ferate cu ecartament lat, folosită în Ucraina, pentru a aduce cât mai aproape de portul Galați aceste produse care, apoi, pe Dunăre, pot să ajungă în portul Constanța.

- din portul Constanța au plecat săptămâna trecută peste 80.000 de tone de cereale ucrainene către diverse destinații din lume, la care se adaugă în aceste zile alte 26.000 de tone de cereale, alte produse sunt în curs de a fi transferate.

- putem folosi Dunărea - am discutat cu ministrul Kuleba despre revalorizarea Dunării. În portul Reni există o activitate foarte intensă de investiții, pentru a putea folosi Dunărea în acest scop. Dunărea trebuie să devină o cale de navigație care ajută la transportul de mărfuri pe toată perioada anului. Pentru asta, trebuie să dragăm Dunărea. Partea română a continuat proiectul finanțat cu bani europeni. Am convenit cu partea bulgară ca și partea bulgară să recupereze o serie de întârzieri cu privire la gradarea părții din Dunăre care revine Bulgariei. Astfel putem folosi Dunărea ca pe o cale ieftină de transport a mărfurilor ucrainene spre Europa Centrală și de Vest. Există disponibilitatea Bulgariei cu orivire la dragarea Dunării, am convenit ca în pregătirea ședinței de guvern cu Bulgaria din tomană să avem un grup de lucru comun care să se ocupe și de acest proiect. La întâlnirea celor doi prim-miniștri a fost prezentă și doamna comisar Adina Vălean, care a prezentat detalii despre acest proiect.

- Este clar că sprijinul pe care România l-a acordat Ucrainei a fost unul extrem de consistent și multidimensional. Dar ce constat este că partea ucraineană - ei sunt extrem de mulțumiți de sprijinul acordat Ucrainei. În discuțiile cu președintele Zelenski s-a văzut aprecierea pe care o acordă sprijinului acordat și care este cuantificabil - militar economic, uman. Până la urmă trebuie să fim eficienți în sprijinul acordat Ucrainei, iar Ucraina să facă față provocărilor.

Despre sprijinul pe care România îl dă în plan juridic și anchetele crimelor de război: Noi am acționat în plan politico-diplomatic extrem de decisiv și de substanțial. Dacă ne referim la componenta de sprijinire a eforturilor justiției internaționale pentru a condamna și judeca pe cei vinovați pentru crime de război, împotriva umanității, genocid, comise în Ucraina. Mă refer la faptele comise de trupele ruse în zonele aflate sub ocupație temporară în Ucraina. Am vizitat Irpin și Borodianka unde am constatat direct dezastrul umanitar și distrugerile fizice, asupra unor obiective civile, care sunt inadmisibile. E clar că avem de-a face cu încălcări grave ale dreptului internațional și ale celui umanitar, inclusiv cu crime de război.

- Am sprijinit sesizarea Curții Penale Internaționale de pe 2 martie, împreună cu alte 39 de state.

- am acordat din bugetul MAE 100.000 de euro pentru biroului procurorului Curții Penale Internaționale, pentru a ușura efortul de a investiga aceste crime în Ucraina.

- la vizita de la Kiev am discutat, inclusiv cu președintele Zelenski, posibilitatea de a trimite experți, dacă va fi necesar, pentru a sprijini investigația în Ucraina pe acest subiect.

- am fost împreună cu alte 44 de state printre cei care am sesizat mecanismul de la Moscova al OSCE-ului - un mecanism care se ocupă de investigarea încălcărilor dreptului internațional umanitar și al încălcării drepturilor omului în Ucraina, în conexiune cu conflictul care este în curs de desfășurare.

- am discutat cu ministrul Kuleba, la vizita de la București, inclusiv posibilitatea de a sprijini procesul Ucrainei deschis la Curtea Internațională de Justiție împotriva Federației Ruse pentru încălcări ale Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid. Ministrul Kuleba mi-a solicitat personal, ca expert în dreptul internațional, să mă implic în acest dosar și i-am promis că vom analiza cu toată seriozitatea această posibilitate.

- la nivelul UE am sprijinit toate pachetele de sancțiuni care s-au adoptat până în prezent. Suntem în curs de negociere a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni.

Despre embargoului petrolului asupra Rusiei: Se propune acolo o perioadă de grație de 6 luni pentru interzicerea importului de petrol și de opt luni pentru interzicerea importului de produse petroliere. Pentru România nu prezintă dificultăți majore această propunere și susținem pachetul propus. Sunt alte state care au rezerve. Nu pot să mă pronunț privind la un stat sau altul, nu ar fi corect, și nici cât de repede va fi aprobat acest pachet, dar eu sper că este nevoie de un rezultat atins în mod consensual cât mai rapid.

- s-a discutat și despre derogări la anumite state, discuțiile sunt în curs. Pachetul este mai amplu. El se referă la excluderea din sistemul SWIFT al altor bănci importante din Federația Rusă, listări de personalități din Federația Rusă, inclusiv Patriarhul Kirill.

Despre redeschiderea Ambasadei de la Kiev: suntem într-un proces tehnic de pregătire a deschiderii, s-a lucrat foarte intens, în format interinstituțional. Sperăm ca în 1-2 săptămâni să putem anunța redeschiderea misiunii noastre diplomatice, adică să înceapă să funcționeze efectiv. În urmă cu o săptămână, ambasadorul român la Kiev s-a deplasat temporar în Ucraina, inclusiv pentru pregătirea vizitei care a avut loc. Tot personalul ambasadei a lucrat în continuare, chiar dacă a fost relocat la București. Iar consulatele și-au continuat activitatea pe teren.

Despre ce șanse de negocieri mai sunt: Negocierile au avut diverse faze. Au început în Belarus, cu obiect privind coridoarele umanitare. Au continuat și în Turcia. Eu cred că în acest moment totul depinde de evoluția ostilităților din estul Ucrainei. Cred că fiecare parte așteaptă să vadă care este rezultatul acestei confruntări și cred că niciuna dintre părți nu este pregătită, în acest moment, pentru o negociere pe fond. Dar cu siguranță aceste negocieri sunt necesare și este extrem de important ca diplomația să continue, cu toate instrumentele sale. Sunt propuneri avansate de ambele părți, ele vor reveni pe masa de negocieri, când momentul o va permite.

Despre Garry Kasparov și ce a spus el: Și eu am avut o discuție cu dl. Kasparov, i-am urat bun-venit și mi-am exprimat aprecierea pentru curajul său de opinie și de a susține drepturile omului și instaurarea democrației în Federația Rusă. Este greu de spus care va fi evoluția în continuare. Dar cred că este important să existe voci alternative, precum cea a lui Garry Kasparov. I-am împărtășit și din experiența tranziției spre democrație pe care România a experimentat-o - de la dictatura lui Ceaușescu până la democrație. Cred că este important să susținem aceste voci ale exprimării libere și să vedem și care este partea Rusiei dornică de schimbare. În momentul de față este foarte greu să faci o prognoză în acest sens, dar cred că existența unor lideri alternativi ai societății ruse este foarte importantă și ea trebuie susținută.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 30°C 17°C
IASI 26°C 16°C
CLUJ 23°C 17°C
CONSTANTA 24°C 17°C
CRAIOVA 29°C 18°C
BRASOV 26°C 15°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
TVR65
ARHIVĂ ȘTIRI