Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Victor Ponta: Dacă Roşca Stănescu este în continuare senator PNL, acordul USL nu se mai respectă

Premierul Victor Ponta a fost, joi seara, invitatul unei Ediţii Speciale la TVR, unde a vorbit despre situaţia din USL creată de senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu, despre creşterea economică, privatizarea companiei CFR Marfă,  gazele de şist, regionalizare, dar şi despre planurile Guvernului din următorii ani.

15 Mai 2013, 21:01 (actualizat 17 Mai 2013, 15:56) |
Victor Ponta despre Sorin Rosca Stanescu
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

VIDEO
Victor Ponta despre Sorin Rosca Stanescu

Premierul Ponta doreşte ca noua Direcţie Antifraudă, care va fi înfiinţată prin comasarea Gărzii Financiare şi a Vămii, să lucreze ca un "DNA al Fiscului" şi să aibă inclusiv competenţe de cercetare penală, sub îndrumarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT). Declaraţiile au fost făcute joi seara, într-o Ediţie Specială la TVR1.

"Cred că această divizie va trebui să aibă şi competenţe de cercetare penală, să se lucreze direct sub îndrumarea DIICOT", a spus Ponta. Premierul s-a arătat convins că acest sistem va putea fi reglementat din punct de vedere legal.

Episodul Sorin Roşca Stănescu

Tot la TVR, Ponta  şi-a explicat ultima declaraţie referitoare la criticile seantorului Sorin Roşca Stănescu arătând că "s-a umplut paharul" şi că e vorba de o campanie de denigrare a PSD. Ponta a subliniat că, dacă Stănescu va rămâne senator PNL, atunci înseamnă că acordul USL nu se mai respectă.

Iată declaraţiile premierului:

-Aşa cum v-aţi obişnuit cu mine, foare rar spun în public dacă mă nemulţumeste ceva. Dacă spun în public, înseamnă că s-a umplut paharul.

-În al doilea rând, faptul că este vorba aici de o campanie de denigrare a PSD, a membrilor PSD, nu este vorba doar de mine, e vorba de domnul Zgonea, preşedintele Camerei.

-Şi, trei, pentru că noi avem un acord scris, pe care doi ani şi jumătate şi PNL, şi PSD, şi PC, toţi l-am respectat. Atunci când au fost probleme, am ştiut să le rezolvăm, fără a invoca textul acordului. Din păcate, în această situaţie nu s-a putut.

-Noi, ieri, când ne-am prezentat la şedinţa USL, ne-am prezentat cu un dosar de declaraţii, de acţiuni, este vorba de legi pe care domnul senator le-a susţinut împotriva Guvernului. Cel mai grav, din punctul nostru de vedere, sau nu ştiu, poate picătura a fost o declaraţie a domnului Roşca Stănescu, făcută, cred, la postul Realitatea TV, în care a spus că este foarte mândru de votul de luni din Senat, în care pentru prima dată în Senat s-a creat o altă majoritate - PNL-PDL-PPDD. Or, dacă lucrurile stau aşa, aici deja nu mai era o glumă sau o opinie. Dacă lucrurile stau aşa, colegii de la PNL trebuie să ne spună. Este o altă majoritate, deja lucrurile sunt serioase.

-Eu nu cred, sincer, şi vorbesc aici de oameni pe care îi respect şi oameni raţionali şi cu care am dus bătălii importante împreună, eu nu cred că liberalii, între relaţia cu PSD şi un personaj cum este domnul Roşca Stănescu, îl vor alege pe Roşca Stănescu.

-Nu se pune problema să nu avem coaliţie de guvernare. Se pune problema că, într-adevăr, trebuie să facem un alt acord al USL, în care să scriem: domnul Roşca Stănescu are voie să ne facă în toate felurile pe cei de la PSD. Şi noi nu trebuie să spunem nimic. Pentru că varianta pe care PSD nu o acceptă este aceea de a scoate şi noi, de la PSD, trei senatori care toată ziua să-l facă în toate felurile pe Crin Antonescu sau pe liberali, ceea ce nu cred şi nu vreau aşa ceva. Asta s-a întâmplat în Convenţia Democrată, în alte vremuri.

-M-a deranjat că domnul Roşca Stănescu a susţinut o lege împotriva ministrului de finanţe care dădea o gaură la buget, o lege bună altfel, dar pentru care nu aveam astăzi resurse. Or stilul ăsta în care..., aşa faci în Opoziţie, când susţii lucruri pe care ştii că nu le poate suporta bugetul.

-Nu vreau scuze de la domnul Roşca Stănescu. Dacă domnul Roşca Stănescu este în continuare senator PNL,  atunci înseamnă că acordul  USL nu se mai respectă.

-Dacă suntem solidari - eu am fost solidar cu domnul Vosganian, nu am spus "dom'le, Vosganian trebuie să rezolve Oltchim-ul", şi toţi din PSD au fost solidari. Cu domnul Fenechiu, care ieri, nu din vina lui, are o problemă cu CFR Marfă, - am fost solidari şi vom fi în continuare. La fel, şi ei au fost solidari cu miniştrii noştri, mai puţin povestea asta. Decizia e următoarea: ori suntem solidari, ori atunci spunem: nu poţi să fii şi la putere şi în opoziţie. Asta făcea PDL-ul în 2005-2006 şi nu le-a plăcut liberalilor.

De unde vine creşterea economică

VIDEO
Planuri pentru companiile de stat
-Nu am niciun merit că economia creşte. Am învăţat chestia asta de la cursul euro-leu: Când creşte euro faţă de leu este din cauza mea, Guvernul Ponta. Când scade euro faţă de leu, nu am niciun merit la chestia asta.

-Creşterea economică vine din exporturi, pentru că avem o balanţă comercială, că aici am învăţat termenii un pic mai bine decât alţii. Vine din zona de energie, vine din previziunile pe agricultură, pentru că anul trecut a fost o catastrofă în agricultură.

-Este meritul, în special, a lui Florin Georgescu, în Guvernul trecut, am redus foarte multe din găurile prin care se pierdeau bani publici. Pe primul trimestru cea mai mare influenţă o are faptul că am plătit aproape toţi beneficiarii din programele europene

-Am plătit aproape toţi beneficiarii din programele europene. Am împrumutat din Trezorerie şi am plătit, prin autorităţile de management, foarte mult din contractele cu bani europeni. O parte i-am primit deja, o altă parte îi primim de la Comisie în perioada următoare, iar o altă parte semnificativă, sperăm ca în iunie şi programul de transport şi creşterea competitivităţii să fie deblocate şi să înceapă plăţile. Avem deblocat mediul - de acolo au intrat foarte mulţi bani, care s-au şi dus la beneficiari, am deblocat POSDRU şi am făcut plăţi în avans, înainte chiar să primim de la Comisia Europeană Programul Operaţional Regional, unde s-au reluat plăţile. Probabil că pe primul trimestru, influenţa cea mai bună în acest sens vine de la deblocarea unor programe şi de la plata chiar şi la cele două programe.

-În acest moment, 2013, nu avem prevăzute creşteri salariale, iar la pensii a fost acea indexare cu 4%. Creşterea economică nu se resimte în buzunarul omului şi nici nu are cum

-Avem o creştere importantă la TVA, la accize. Unde avem o scădere importantă, de aproape 8 procente, este la impozitul pe profit, nu pentru că sunt companiile care au făcut profit mai puţin, ci pentru că avem un fenomen economico-social, acela al intrărilor în insolvenţă. Avem o creştere importantă a intrărilor în insolvenţă, sunt companii care, pe bună dreptate şi cu bună credinţă, se protejează prin Legea insolvenţei, sunt însă şi multe companii care, distorsionând regulile pieţei, intră în insolvenţă, nu mai plătesc nimic.

-Am plătit trimestrul IV anul trecut şi trimestrul I, aproape un miliard de euro am plătit subvenţii, se simte chestia asta în economie. Sunt bani care intră în economie şi i-am şi primit de la Uniune, de la Comisie.

-Ciclul electoral e de patru ani, poate că ar fi bine să fie şi mai lung, pentru că nimeni, absolut niciun om corect nu poate să spună că nişte măsuri economice, pe care le iei azi, mâine sunt simţite de oameni, în buzunar. În mod sigur, lucrurile astea se simt poate după un an-doi. Eu cred că o parte importantă din creşterea din 2005-2008 s-a bazat pe măsurile din 2000, luate de Mugur Isărescu, 2004. E un ciclu economic, care nu ţine cont de aşteptările noastre.

-Nimeni, absolut nimeni, nici nu a promis şi nici nu a gândit că se poate realiza, exact în acelaşi timp, şi creşterea salariilor bugetarilor, şi reducerea CAS

-Suntem, cred, singura ţară, de fapt, din UE, care iese anul acesta din procedura de deficit excedentar. Deci, ne-am dus sub 3%. Să reuşim toate trei: să avem şi deficit mai mic, de la 4,6 până la 2,9, să şi mărim salariile la bugetari, să dăm înapoi, terminăm în septembrie datul înapoi către pensionari acea contribuţie la sănătate care le fusese luată din 2010, să dăm şi taxa auto şi să reducem, anul acesta, CAS-ele, chiar nu s-a putut, decât dacă găseam în curtea guvernului vreo avere. Când aud mereu un fost prim-ministru, domnul Boc, zice: domnule, Ponta a mărit salariile din bufferul pe care l-am lăsat noi. Bufferul ştie şi domnul Boc, şi de-aia mă deranjează, că păcăleşte lumea, bufferul sunt acei bani aflaţi în Trezorerie, pentru finanţarea deficitului, deci noi n-am plătit niciun leu din bufferul lui Boc, dar măcar între foşti prim-miniştri, ar trebui să fie un pic mai serioşi.

Despre remaniere

-Asta încercăm să facem în 2013, o administrare mai bună, cu un guvern stabil, din care, iată, n-a plecat niciun ministru - doamna Pivniceru a plecat la Curtea Constituţională. Cu un guvern care se rodează, cu măsuri pe care putem să le implementăm

-Dacă mă nemulţumeşte vreun ministru, punctual, i-o spun lui sau, eventual, o spun în şedinţa de guvern, niciodată, în public. În acest moment nu am niciun gând să schimb pe cineva.

Privatizarea CFR Marfă

-(Pe ministrul Relu Fenechiu l-am legat, n.r.) de privatizarea CFR şi de deblocarea Programului Operaţional Sectorial de Transport. Pe 15 iunie, 20 iunie, tragem linie şi vedem.

-La privatizarea CFR Marfă, fiecare dintre cei trei participanţi, probabil pentru că e vorba totuşi de firme mari, nu e vorba de aşa, SRL-uri, probabil din cauza termenelor foarte scurte, fiecăruia îi lipsea câte ceva. Unul n-avea licenţa de transport, nu şi-o adusese, că e firma americană, altul nu avea nu ştiu ce scrisoare. Deci n-a fost vina ministerului.

-Termenele au fost comprimate. Niciodată nu s-a făcut o privatizare atât de repede, pentru că avem o sabie a lui Damocles, care este boardul FMI, de la sfârşitul lui iunie. Şi, atunci, toate termenele, destul de lungi - că totuşi, nu vorbim de vânzarea unui magazin sau a unei firme, vorbim de CFR Marfă - am pus condiţii foarte dure, pentru că puteam să punem condiţii foarte laxe şi ne trezeam, iarăşi, cu Dan Diaconescu, cu banii în pungă.

-Condiţiile pe care le-am pus erau necesare, nu le-am pus aşa, ca să ne aflăm în treabă, dar nu erau condiţii simple, scrisoare de confort de 180 milioane de euro nu se obţine într-o zi, chiar dacă eşti o firmă mare.

Investitorii străini

-Încep să mă uit, vorbesc la cei pe care i-am vizitat eu, de la platformele din Marea Neagră, de la explorările pe care le fac Exxon cu Petrom, la Ford, la Renault, la Pirelli, la Daimler - care urmează să deschidă. Eu vă spun că n-am nicio zi în program, cât stau în Bucureşti, în care să n-am cel puţin o întâlnire cu o companie mare. Astăzi e joi, da, mâine, de exemplu, mă văd cu domnul Mittal.

-Domnul Mittal, ca şi toţi producătorii din Uniunea Europeană, au o mare preocupare faţă de deciziile pe care Uniunea Europeană le va lua miercurea viitoare la Consiliul European pe energie. Mai direct, ei spun aşa: Europa, dacă nu reduceţi preţurile la energie şi continuaţi să le creşteţi, nu mai suntem competitivi. Ne ducem în China, în Africa, în altă parte, pentru că în Europa, unde Sidex-ul, de exemplu, cred că plăteşte de la începutul anului 60 milioane de euro numai certificate verzi. Domnule, nu mai sunt competitivi.

-O să mă uit şi eu să văd şi eu ce s-a întâmplat în Spania, în Italia, unde s-au scos cu totul subvenţiile, sau în Germania, unde doamna Merkel tocmai le-a înjumătăţit şi o să văd. Tocmai de aia am nevoie de o decizie la nivel european. În acest moment, România are cel mai favorabil sistem de subvenţii, ca să înţeleagă oamenii, noi dăm două certificate verzi. Eu, Mittal le găsim pe factură, 100 de euro. 100 de euro înseamnă 450 de lei. Megawattul pe piaţă este 170 de lei. Deci eu dacă îţi dau subvenţie 450 de lei pentru un produs care se vinde cu 170, este într-adevăr un sprijin important, ca să spun aşa.

-Am fost, alaltăieri cred, la Slatina, unde o companie despre care probabil ştim mai puţin, Prysmian, este liderul mondial în producţia de cabluri de telecomunicaţii şi de energie. A deschis fabrică la Slatina.

-Cablul pe sub Marea Neagră: Este un proiect vechi, este un proiect care se poate face cu susţinere politică. Ministrul Energiei din România a fost deja la Istanbul, urmează să discut şi eu cu primul ministru. Este însă un proiect, asupra căruia nimeni nu a făcut cu adevărat un studiu foarte precis, cât costă şi în cât timp se amortizează.

Finanţarea autorităţilor locale

-Am strâns toate proiectele într-un singur loc, la ministrul Dragnea şi, pentru toate forţăm pe cei din autorităţile locale să meargă pe proiecte europene. Finanţaţi-vă de la mediu, finanţaţi-vă din import, ultima soluţie - finanţarea din bugetul de stat. Eu cred cu adevărat că cele trei autostrăzi pe care încercăm să le facem în concesiune, suntem destul de avansaţi cu ele, Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova şi Centura de Sud, pot şi trebuie să fie realizate. De aceea spun că pentru mine 15 iunie, data în care aflăm dacă s-a deblocat Programul Operaţional de Transport, este esenţială. Nu să-l schimb pe dl Fenechiu. Eu vreau să se deblocheze programul, nu să-l schimb pe dl Fenechiu. Ideea este de la un mare producător cum este Ford, Slatina, unde avem mulţi producători, Piteşti, producătorul Renault, să meargă pe autostradă, până la Portul Constanţa.

Gazele de şist

VIDEO
Victor Ponta despre regionalizare

-La Vaslui încă încerc să îi conving pe oameni că acea companie cu care unii dintre ei se luptă, şi anume Chevron, investeşte anul ăsta 250 de milioane; şi că este bine să le cerem să respecte toate condiţiile de mediu, să informeze lumea.

-S-a întâmplat un raport oficial al Comisiei Europene şi adoptarea unei legislaţii şi în alte ţări europene, de altfel, vreau să ştiţi că miercuri este pe ordinea de zi a Consiliului discuţia despre surse neconvenţionale de energie la nivelul UE. Şi, în al doilea rând, da, o să îmi asum când îmi schimb opiniile faţă de opoziţie. Ce să fac? Doar pentru că am zis în opoziţie ceva, acum, dacă ...? Eu cred că este un lucru bun să avem o sursă suplimentară de energie.

-S-au confirmat resursele din Marea Neagră, plus cele de şist, o să avem surplus de gaze.

-Mă opun la asemenea explorări, atâta timp cât nu am garanţii de mediu, şi la fel voi face şi la Roşia Montană, mă voi opune, cât timp nu voi avea toate garanţiile de mediu, iar la gazele de şist, dacă în următorii cinci ani, se vor găsi resurse, guvernul care va fi, probabil nu eu, va decide dacă acele zăcăminte le va exploata sau nu.

-Eu cred că, peste cinci ani, dacă chiar avem gaze, cu dezvoltarea tehnologică - în acest moment, sunt Statele Unite, unde se exploatează, e 25% gazul, decât în România, decât în Europa, eu cred că ar fi o prostie să nu le folosim. Ori eu nu cred că, peste cinci ani, va fi un guvern care are o resursă şi n-o foloseşte şi vrea să importăm gaze din Rusia. Eu nu cred chestia asta, repet, nu cred că o să fie guvernul condus de mine.

Salvarea Oltchim

-Oltchim-ul poate fi salvat, nu poate fi salvat în formula 3200 de angajaţi - am spus-o atunci: nu pot să rămână toţi angajaţii, iar faptul că cei care pleacă primesc 24 de salarii compensatorii şi, în primul rând, şi-au primit salariile la zi, în al doilea rând, primesc 24 de salarii compensatorii - nu ştiu cum e la TVR, dacă aveţi atâtea salarii compensatorii. În lumea privată sigur nu există.

-Eu nu sunt Dan Diaconescu, să mă duc cu genţile să le promit la oameni minciuni. Eu cred că am datoria, ca prim-ministru, să încerc să gestionez, pe cât posibil, fiecare problemă cu luciditate şi i-am înţeles pe oameni, nu m-aţi auzit vreodată spunând "băi, ce căutaţi pe stradă", îi înţeleg. Pe de altă parte, le-am spus tot timpul şi miniştrii care au mers acolo au spus "asta este realitatea". Cu 2000 de angajaţi da, poate să funcţioneze.

-Varianta cealaltă este să punem lacătul pe uşă. Credeţi că va plăti domnul Roibu, fostul director timp de 20 de ani, un geniu al industriei, cu domnul Videanu, vor plăti 800 de milioane de euro datoria? Nu va plăti nimeni. Credeţi că vine cineva să cumpere Oltchim cu 800 de milioane de euro datorii? Nu, nu vine nimeni. Când aud şi discuţia la CFR: cum vreţi voi să daţi CFR-ul pe 180 de milioane? Atenţie, mai e un miliard jumate datorii. Deci Deutsche Bahn, pe care am încercat să-i convingem să vină la licitaţie, au pierderi în Germania şi au zis "nu putem, cât timp noi suntem pe pierdere, să venim la o privatizare în România".

Relaţia cu FMI

-Pe baza relaţiei cu FMI-ul  am ajuns să nu mai împrumutăm niciun ban de la FMI. Nu putem să fim în UE fără să ne intereseze regulile Uniunii Europene.

-Nu FMI-ul, până la urmă, rămâne pentru România baubaul. Pentru toate ţările europene, condiţiile impuse în Tratatul fiscal sunt foarte clare: maxim 3% deficit, deficitul structural, scăderea cu 0,5%. Eu nu cred că putem foarte mult să zicem "băi, suntem în Uniunea Europeană, dar nu ne interesează regulile UE",, că încep să apară penalităţile.

-FMI-ul a spus că nu merge pe promisiuni. Au spus să reducem mai întâi TVA-ul la pâine pe tot lanţul, experimental. Eu am transmis un mesaj faţă de industria pâinii, spunându-le: "dacă vreţi să rămână 9% şi după 1 ianuarie 2014, ajutaţi-ne şi voi, nu doar să plătişi, dar să fiţi primii care ne spuneţi ce probleme sunt. Dacă merge lucrul bine cu TVA-ul la pâine, nu câştigă Guvernul, câştigă cei din industria pâinii", a explicat premierul.

-Daniel Constantin a cerut-o şi Liviu Voinea cu Daniel Chiţoiu au lucrat. Liviu Voinea a făcut impactul bugetar. Fiecare are bucata lui din pâine, ca să zic aşa.

Planuri pentru următorii ani: disponibilizări şi exploatarea resurselor din Marea Neagră

-Este o estimare făcută de Ministerul Economiei, pe baza unor date transmise de câteva companii. Pe mine ce mă deranjează? În primul rând, a apărut ştirea: se dau afară 10.000 de bugetari. Ăştia nu sunt bugetari, ca să lămurim. Sunt angajaţi în companii de stat. Nu se dau afară 10.000. În şase ani de acum încolo, e vorba de impactul bugetar. S-a spus, am citit într-un ziar serios - unul din cinci pleacă acasă, deci 10.000, 50.000. Dom'le, sunt 300.000 de angajaţi cu totul în toate companiile. Adică mai şi fabulăm.

-Este o taxă de solidaritate pentru ceea ce depăşeşte 1000 de euro. Colegii liberali au zis "Dle, nu este bine să fie la privaţi că, mă rog, şi oricum nu sunt mulţi la privaţi. Şi am fost de acord, după care am mers împreună, eu cu dl Chiţoiu, cu ceilalţi miniştri, am discutat cu cei de la FMI, le-am spus - Luăm această măsură de la 1 iulie", după care a apărut o schimbare de optică. Am înţeles-o, până la urmă suntem o coaliţie şi lucrurile importante se decid împreună, însă problema există. Faptul că nu vrem noi nu înseamnă că nu mai există.

-Planul cincinal este de exploatare, nu de explorare, de exploatare, de intrare în sistem a resurselor din Marea Neagră

-Nu am voie în acest moment - că tot aud minciuna asta cu "Dle, spuneţi-le la ăia din CA să le taie banii!" Nu se poate; au contracte, au contracte colective, nu poţi să tai. Aţi văzut în insolvenţă, cum este Hidroelectrica, câte probleme sunt pentru reducerea unor salarii ori ideea este următoarea: când este o companie majoritar de stat sau total de stat, mai ales dacă este vorba despre companii care nu se supun regulilor concurenţei, care au monopol, s-a ajuns la un nivel pe care eu îl consider nerezonabil şi incorect. Vrei să câştigi atât de mulţi bani, mergi, domnule, dacă eşti aşa de performant. Ştiţi că salarii mari la noi sunt la Eximbank şi la CEC. Zice, "nu mergeţi la o bancă privată, dacă sunteţi atât de performanţi". Păi nu, dar trebuie să fim la nivelul pieţei. La fel la ASF, când le-am spus "Reduceţi salariile, aveaţi nişte salarii innaceptabile! Ca să fiţi o autoritate cică de supraveghere, haideţi că sunteţi ...nu, că nu le-am redus la nivelul amărâţilor de miniştri! Le-am redus la nivelul BNR-ului.

Desfiinţarea Gărzii Financiare şi crearea unui "DNA al Fiscului"

"Desfiinţarea Gărzii Financiare nu e o măsură politică, ci o măsură de eficientizare", a afirmat premierul Ponta. "Vreau ca din Garda Finanaciară şi Direcţia de Control Vamal să facem o Directie Antifraudă, un fel de DNA al Fiscului", a explicat primul ministru, adăugând că "această divizie trebuie să aibă competenţă de cercetare penală şi să lucreze direct sub îndrumarea DIICOT-ului".

De ce e necesară regionalizarea

-Pentru că actualele judeţe nu pot să acceseze, să fie suficient de performante, nici în accesarea fondurilor europene, nici în accesarea altor tipuri de proiecte care solicită cofinanţare. În al doilea rând, pentru că vreau să facem acea standardizare, şi anume, cele două bugete, bugetul de funcţionare, să stabilim pentru o primărie, în funcţie de suprafaţă şi de numărul de locuitori, ai atâţia angajaţi. Bugetul de dezvoltare, ei, acolo este doar te cofinanţezi, găseşte-ţi tu fonduri europene, alte tipuri de proiecte de venituri şi îţi dau doar cofinanţare şi, în al treilea rând, pentru a reduce un sistem hipercentralizat - şi aici mă departajez total de guvernul Boc. Guvernul Boc, după 2009, ţineţi minte, orice primar venea la doamna Udrea la birou să îi semneze proiectul sau la cine venea. Eu cred că noi avem suficientă şi putere şi înţelepciune politică, ca să nu mai chem pe nimeni la Bucureşti, să vină primarul dintr-o comună din Sălaj sau din Botoşani, la Bucureşti, să îi semnez eu. Poate să meargă la capitala de regiune, să îi semneze toate proiectele.

-Dacă mă uit la Franţa, la Italia, la celelalte ţări europene, cu acelaşi sistem administrativ, niciuna nu a desfiinţat sistemul intermediar. Problema este de a lua nişte atribuţii care acum sunt la judeţe, de a pune nişte atribuţii importante care sunt ale guvernului central şi de a forma regiunea, fără niciun fel de om în plus, şi nicio cheltuială.

-ADR-le, în acest moment, aşa le-am gândit, vor fi aparatul de lucru al Consiliului regional. Consilierii regionali se aleg dintre actualii consilieri judeţeni, deci nu alţii în plus. Şi nu se face nicio structură regională, decât din structuri naţionale care se duc la regiuni sau din structuri judeţene

Propuneri pentru modificarea Constituţiei

-Preşedintele este ales direct, dar desemnează primul ministru de la grupul parlamentar care a obţinut cel mai mare număr de mandate, nu îşi face majoritate la al doilea, parlamentul are voie să suspende preşedintele, dar eu sunt sunt de acord, dacă l-a suspendat şi dacă la referendum a câştigat preşedintele, trebuie dizolvat Parlamentul, da. Există în Constituţia Austriei, acolo unde există suspendarea şi demiterea preşedintelui.

-Atenţie, procedură 2007, că 2012 nu. Când câştigi cu 90% nu înseamnă că ai greşit, dar modelul 2007, da. Se dizolvă Parlamentul, dar repet, astea sunt cele două schimbări fundamentale. Le-am discutat direct eu cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, însă textul trebuie să-l trimitem şi să avem un aviz de acolo şi până la sfârşitul anului să avem modificarea Constituţiei.

Chiar dacă nu ar mai fi USL, eu tot pe Crin Antonescu îl susţin, a declarat Ponta la finalul Ediţiei speciale, adăugând, din nou, că nu crede ca PNL va alege să îl susţină pe Roşca Stănescu în detrimentul proiectului USL.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 29°C 26°C
IASI 26°C 24°C
CLUJ 26°C 25°C
CONSTANTA 28°C 26°C
CRAIOVA 29°C 28°C
BRASOV 26°C 24°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 27 Iunie 2019, 16:09
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 27-06-2019
Deschidere: 8649.8
Maxim: 8757.48
Mimim: 8648.21
Variatie: 1.05%
FP
1.05
0.96%
TLV
2.36
0.85%
EL
11.25
1.35%
SFG
19.90
0.5%
BRD
12.42
0.97%
SNP
0.39
1.3%
SNG
31.95
1.26%
SIF3
0.27
1.12%
TGN
358.00
2.71%
TBM
0.32
10.03%
ARHIVĂ ȘTIRI