Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, la Palatul Cotroceni: Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Sunt aici ca să reîntăresc acest angajament și să mulțumesc poporului român

Este prima vizită pe care vicepreședintele Kamala Harris o face în România. La Palatul Cotroceni, unde a fost primită de președintele Klaus Iohannis, a ținut să transmită un semnal suplimentar de susținere a României și a statelor de pe flancul estic al NATO, în contextul agresiunii ruse în Ucraina.

KAMALA HARRIS, vicepreşedintele Statelor Unite: „Angajamentul SUA față de art. 5 e absolut ferm. Luăm foarte în serios rolul și relațiile pe care le avem în cadrul alianței NATO. Luăm foarte în serios și suntem pregătiți să acționăm. Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor. Vom apăra fiecare inch din teritoriul NATO. Sunt prezentă aici, în România, astăzi, ca să reîntăresc acest angajament”.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, la rândul său, că România are cele mai puternice garanții de securitate din istorie.

KLAUS IOHANNIS, preşedintele României: „NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României. Nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce privește respectarea angajamentelor care ne leagă. Este necesară operaționalizarea cât mai rapidă a grupului de luptă al NATO pe teritoriul României. Avem nevoie de o prezență înaintată unitară și coerentă, cât mai curând posibil”.

Vizita vicepreședintelui american în țara noastră încheie un scurt turneu care a cuprins și Polonia. SUA au vrut să transmită astfel noi garanții aliaților NATO de pe acest flanc, în fața amenințărilor de securitate produse de războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei. În prezent, aproape 2.000 de soldați americani și 500 francezi au fost alocați suplimentar pe teritoriul țării noastre. Iar în România urmează să funcționeze un grup de luptă NATO ca factor de descurajare și dovadă a prezenței înaintate consolidate a Alianței în România.

ACTUALIZARE Vicepreședintele SUA Kamala Harris a plecat din România.

Răspunsuri ale vicepreședintelui american la întrebările presei:

– SUA sunt angajate în prietenia și dedicarea pentru România. Și acest angajament cu trupe pentru România – cel mai recent, forțele Batalionului Stryker. Este o situație dinamică, tot timpul evaluăm situația care există. În ce privește ce s-ar putea întâmpla, comportamentul lui Putin, eu nu pot să speculez. Noi suntem fermi, ca membri NATO, și repetăm: un atac împotriva unei țări este un atac împotriva tuturor

-(Sunt crime de război atacurile asupra civililor în Ucraina?) Este foarte clar pentru SUA, că orice atac intenționat asupora civililor este oribil și este o crimă.

– Suntem tot timpul în comunicare cu președintele Iohannis. Noi ne dăm seama de locul geografic al României, ne uităm și la ceilalți aliați din flancul estic, sunt toți vulnerabili. În ultimele săptămâni am întărit sprijinul nostru legat de nivelul situației care există. Este dureros să te uiți la acțiunile lui Putin, oameni nevinovați suferă în Ucraina, oameni care pur și simplu nu vor decât să trăiască în țara lor.

– Să fii loial prietenilor nu este ușor și costă, dar pe asta se bazează prietenia, pe valori comune și asta facem noi acum.

Declarații Kamala Harris:

-România a fost absolut extraordinară, prin generozitatea și curajul pe care le-a arătat în acest moment în întreaga lume. Am văzut cum i-ați primit pe refugiați. Ați dovedit atât de mult curaj!

-Angajamentul SUA față de art. 5 este absolut ferm. Noi luăm foarte în serios și suntem gata să acționăm și să înțelegem că un atac asupra unei țări NATO este un atac asupra tuturor țărilor NATO. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Sunt aici ca să reîntăresc acest angajament și să mulțumesc poporului român.

-Puterea alianței noastre este acum mai mare decât oricând și include angajamentul nostru să respectăm, să apărăm principiile noastre și integritatea teritorială a țărilor independente

-De la început, SUA au încercat să se angajeze în activităţi diplomatice în mod dinamic şi, din tot ce ştim şi din ce am fost martori, Putin nu a arătat nicio intenţie să se implice în acţiuni diplomatice. Am văzut acest lucru şi la conferinţa de la Munchen. Noi am menţinut activitatea noastră. Am observat de la Putin minciuni, dezinformare şi activităţi de agresiune. Noi considerăm în continuare că diplomaţia este modalitatea de a se rezolva aceste probleme şi să ne asigurăm că aliaţii noştri sunt puternici şi că trebuie să existe consecinţe serioase pentru responsabilitate, în ceea ce priveşte ceea ce face Rusia. De aceea am aplicat sancţiuni importante. Bineînţeles, moneda rusă a căzut şi asta este încă o dovadă că măsurile pe care le-am luat sunt măsuri împotriva acţiunii revoltătoare a Rusiei.

-Tot ce trebuie să facem ca răspuns la războiul lui Putin este să fim aliați în cadrul NATO și, pentru a demonstra angajamentul SUA, am trimis batalionul Stryker, 2.000 de militari – pentru a apăra flancul estic al Alianței

-Mulțumesc, domnule președinte Iohannis, pentru rolul de lider al flancului estic al NATO, modernizarea sectorului de apărare și creșterea resurselor

-Este o relație puternică care durează și este scoasă în evidență în acest moment și va continua în anii care urmează

Declarații Klaus Iohannis:

-Îi mulțumesc doamnei Vicepreședinte pentru prezența sa în România, în aceste momente de cumpănă pentru comunitatea democratică și pentru securitatea euroatlantică. Vizita dumneavoastră, doamnă Vicepreședinte, reflectă, o dată în plus, profunzimea și soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral și angajamentul ferm al Statelor Unite pentru securitatea României și a aliaților de pe Flancul Estic.

-I-am transmis doamnei Vicepreședinte aprecierea României pentru eforturile și leadership-ul Statelor Unite, ale Președintelui Biden, ale domniei sale și ale întregii Administrații de la Washington, în acest context foarte complicat.

-Dialogul continuu și coordonarea strânsă ale Statelor Unite cu România și cu toți aliații și partenerii au avut o contribuție esențială la conturarea răspunsului unitar și puternic al comunității internaționale la acțiunile Rusiei.

-Am coagulat, împreună, un răspuns ferm și prompt, atât în planul asistenței pe multiple paliere pentru Ucraina și pentru persoanele afectate de conflict, cât și în ceea ce privește sancțiunile aplicate Rusiei și măsurile de adaptare a posturii Aliate în ansamblul său, mai ales pe Flancul Estic.

-Doamna Vicepreședinte a reconfirmat, în cadrul discuțiilor noastre de astăzi, angajamentul deplin al Statelor Unite ale Americii pentru Articolul 5 – privind apărarea colectivă – al Tratatului de la Washington al NATO. Acest articol cuprinde esența și spiritul NATO și garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat NATO va primi răspunsul ferm, prompt, decisiv al întregii Alianțe.

-O spun cu foarte mare responsabilitate – NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv, evident, a României. Este un scenariu pe care cu toții dorim să îl evităm. Dar noi, ca Aliați – o spun alături de cel mai important Partener Strategic al nostru – nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce privește respectarea angajamentelor care ne leagă.

-Am mulțumit pentru aceste garanții de securitate de nezdruncinat, așa cum societatea românească nu a mai beneficiat până acum în istoria noastră și datorită cărora fiecare cetățean al României poate să fie liniștit, fără grijă pentru siguranța sa și a familiei sale.

-Am mulțumit, de asemenea, pentru consolidarea prezenței militare a Statelor Unite în România. Am discutat, în același timp, despre necesitatea, în acest context tensionat, a creșterii în continuare a prezenței militare americane și aliate în România, pe termen lung, ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre, dar și a întregii regiuni.

-Am transmis că, la rândul său, România înțelege că securitatea începe acasă, iar, în acest sens, am luat recent inițiativa creșterii cheltuielilor de apărare de la 2%, cât este acum, la 2,5% – fapt deosebit de apreciat de partea americană.

-Am evaluat, împreună cu doamna Vicepreședinte, implicațiile pe termen lung ale agresiunii care are loc în Ucraina și ale prezenței militare ruse în Belarus asupra securității europene și euroatlantice, inclusiv asupra posturii NATO. Am stabilit să cooperăm pentru a continua consolidarea măsurilor de apărare și descurajare, pe Flancul Estic, cu accent pe partea sa sudică, în regiunea Mării Negre. Am subliniat că, în acest context, este necesară operaționalizarea cât mai rapidă a Grupului de Luptă al NATO pe teritoriul României.

-În ansamblu, evaluarea strategică a României este că devine necesară regândirea fundamentală a conceptului, a structurii și a elementelor constitutive ale posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere că circumstanțele actuale sunt substanțial diferite față de momentul în care a fost proiectată actuala abordare de pe Flancul Estic.

-Avem nevoie de o Prezență Înaintată unitară și coerentă cât mai curând posibil.

-Am discutat astăzi și despre coordonarea noastră în vederea răspunsului comun la aceste provocări fără precedent, îndeosebi în plan umanitar. România și Statele Unite, alături de alte țări aliate și partenere, au acordat ajutor pe multiple paliere Ucrainei și poporului său, care rezistă cu eroism, curaj și hotărâre.

-După cum cunoașteți, am decis operaționalizarea la Suceava a facilității logistice umanitare, un așa-numit hub, care, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene, are rolul de a colecta și transporta donațiile internaționale în domeniul ajutorului umanitar pentru cetățenii ucraineni. Am invitat și Statele Unite să sprijine activitatea acestui centru.

-Am discutat, totodată, și despre sprijinul atât de necesar pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova. Situația în care se află țara vecină este unică, din punctul de vedere al numărului foarte mare de refugiați raportat la cel al populației. Această presiune se suprapune pe dificultățile de ordin economic sau energetic cărora Republica Moldova este nevoită să le facă față.

-Am analizat împreună cu doamna Vicepreședinte și perspectivele securității energetice. Am fost de acord că această criză poate reprezenta o oportunitate istorică de a trece la o adevărată independență energetică europeană față de gazul rusesc, prin investiții în sursele regenerabile, în sectorul nuclear civil, prin diversificarea surselor, importuri de gaze naturale lichefiate și, evident, prin interconectare crescută.

-După cum probabil vă amintiți, am lansat în marja reuniunii Summitului COP 26 de la Glasgow proiectul comun România-SUA de includere a Reactoarelor Mici Modulare în sistemul național din România. Am convenit să continuăm și să intensificăm cooperarea noastră pe acest palier strategic.

-Nu în ultimul rând, un aspect fundamental pentru succesul eforturilor noastre vizând asigurarea securității comune este menținerea și consolidarea relației transatlantice, prin asigurarea unității și a coordonării Uniunii Europene, Statelor Unite, NATO și G7.

-România și-a adus propria contribuție în acest sens prin promovarea Formatului București 9, care a fost foarte eficient și în contextul actual.

-Anul acesta aniversăm 25 de ani de la lansarea Parteneriatului nostru Strategic, care s-a dezvoltat continuu în ultimii ani și se află în prezent, clar, la cel mai înalt nivel din istoria sa.

-Pe lângă cooperarea consolidată în domeniul apărării și securității și al inițiativelor ambițioase în sectorul energiei, am discutat cu doamna Vicepreședinte să continuăm aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cea economică – inclusiv prin dezvoltarea proiectelor strategice prioritare regionale de interconectare de interes pentru România, până la consolidarea cooperării științifice și, sigur, a relațiilor interumane.

-Am discutat, de asemenea, chestiunea Visa Waiver pentru România și sperăm să avem rezultate și pe această linie.

-Încă o dată, îmi exprim satisfacția pentru realizarea vizitei în România a doamnei Vicepreședinte Harris. Sunt sigur că discuțiile de substanță pe care le-am avut vor fi urmate de măsuri concrete și decizii adecvate, decizii adecvate contextului fără precedent pe care îl traversăm în această perioadă.

ACTUALIZARE Vicepreședintele SUA, Kamala Harris a fost întâmpinată la Cotroceni de către președintele Klaus Iohannis și Garda de Onoare

Ceremonia primirii oficiale a avut loc pe Platoul de ceremonii de la Cotroceni, unde sunt prezenţi premierul Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului, Florin Cîţu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională, Ion Oprişor.

Kamala Harris a ajuns la Bucureşti în jurul orei 13,20, fiind întâmpinată la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Președintele României şi vicepreşedintele SUA  au convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, la finalul cărora, la ora 15,30, vor susţine declaraţii de presă comune.

Joi, înainte de a participa la reuniunea informală a Consiliului European, care se desfăşoară la Versailles, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că va discuta cu vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, despre postura NATO pe Flancul Estic, Grupul de Luptă aliat care ar urma să fie găzduit de România şi despre soldaţii americani care au venit în ţara noastră.

Despre această vizită oficială, Administraţia Prezidenţială a spus că prezenţa la Bucureşti a vicepreşedintelui Kamala Harris reconfirmă soliditatea Parteneriatului strategic bilateral şi angajamentul ferm al Statelor Unite de a susţine securitatea României şi a aliaţilor NATO de pe Flancul Estic, reflectând, totodată, aprecierea administraţiei americane pentru abordarea responsabilă şi implicată a ţării noastre în contextul ameninţărilor actuale de securitate generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse, precum şi în gestionarea fluxurilor de refugiaţi de la graniţe şi acordarea de asistenţă umanitară.

Întrevederea dintre cei doi oficiali se înscrie în cadrul eforturilor aliate şi transatlantice de coordonare strânsă în vederea gestionării situaţiei de securitate, în special la Marea Neagră, cu impact asupra securităţii euroatlantice, şi vine în continuarea consultărilor la cel mai înalt nivel între liderii aliaţi din 11, 18 şi 28 februarie, la care a participat preşedintele Klaus Iohannis şi care au avut loc la iniţiativa preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden.

„În acest context, preşedintele Klaus Iohannis şi vicepreşedintele Kamala Harris vor discuta despre măsurile aliate de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv perspectiva creşterii în continuare a prezenţei militare americane şi aliate în România, ca măsură suplimentară de asigurare a securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni. De asemenea, va fi abordată coordonarea, în continuare, a comunităţii transatlantice privind adoptarea de noi sancţiuni privind Rusia”, a precizat Administraţia Prezidenţială.

Semnificația vizitei vicepreședintelui american

Ultima vizită a unui vicepreședinte al SUA în România a avut loc în mai 2014, când actualul președinte, Joe Biden, efectua o vizită la București pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și a destabilizării estului Ucrainei.

Vizita vicepreşedintelui Kamala Harris are loc şi în contextul împlinirii, în 2022, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic bilateral. De asemenea, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, întrevederea dintre Klaus Iohannis şi Kamala Harris va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea ataşamentului comun pentru consolidarea relaţiei transatlantice şi promovarea valorilor şi rezilienţei democratice.

Kamala Harris a fost ieri în vizită în Polonia, a vorbit din nou despre NATO care își va apară fiecare teritoriu „Suntem uniți în privința Ucrainei, vom face totul împreună pentru a furniza tot ceea ce este necesar în acest moment ca ajutor umanitar și de securitate pentru poporul ucrainean„, a spus numărul doi de la Casă Albă. „Poporul ucrainean a trecut prin suferințe uriașe. Ajutorul umanitar este necesar, dar ce ne împinge înainte este furia pe care toate țările o simt când văd ce se întâmplă cu femei, copii, bunici – oameni nevinovați care fug din calea războiului. Susținem poporul ucrainean, care a arătat un curaj extraordinar și și-a arătat hotărârea și capacitatea de a lupta împotriva agresiunii lui Puțin și Rusiei. Vom acorda încă 50 milioane de dolari ca ajutor umanitar, prin agențiile ONU, a mai spus vicepreședintele SUA.

Vizita vicepreşedintelui Statelor Unite se face în condiţii extraordinare de securitate. Astfel, întreg traseul până la Palatul Cotroceni este împânzit de forţe de ordine.

În contextul prezenţei la Bucureşti a delegaţiei americane, Poliţia Capitalei le recomandă conducătorilor auto ca vineri, între orele 12,00 – 17,00, să evite deplasarea pe DN 1.

„Autorităţile implicate au în vedere ca măsurile de securitate instituite să interfereze cât mai puţin cu activităţile cotidiene ale populaţiei. Astfel, pentru participanţii la trafic vor fi dispuse măsuri de fluidizare a circulaţiei şi, în acest context, Brigada Rutieră Bucureşti solicită conducătorilor auto să respecte semnalele şi indicaţiile poliţiştilor. Conducătorilor auto le este recomandat ca vineri, în intervalul orar 12,00 – 17,00, să evite deplasarea pe Drumul Naţional 1, pentru a preîntâmpina formarea eventualelor ambuteiaje”, a anunţat DGPMB.

Cine este Kamala Harris

Kamala Harris a fost adesea prima femeie care a ocupat anumite funcții. Uneori, este numită „Obama feminin”. Asemeni fostului președinte, Kamala Harris este metisă telegenică, și-a petrecut o parte din copilărie în străinătate, în Canada. Are 57 de ani și o vastă experiență în funcții publice.

Numele ei indian, Kamala, înseamnă Floare de Lotus în sanscrită. Este fiica de imigranți- mama indiancă și tată jamaican. Mândră de moștenirea sa multiculturală și de identitatea sa, Kamala Harris se descrie simplu ca fiind „americancă”.

Înainte să între în politică, a avut o carieră solidă în sistemul de justiție. A fost prima femeie aleasă procuror districtual la San Francisco. Șapte ani mai târziu, stabilea o nouă premieră, fiind prima femeie de culoare care câștiga funcția de procuror general al statului California. A condus cel mai mare Departament de Justiție din Statele Unite, după cel Federal. Ca politician, și-a creat o reputație de progresistă și susținătoare a libertăților individuale. Ca procuror, a fost mai degrabă percepută drept dură și foarte puțin flexibilă. În mandatul de senatoare, între prioritățile sale au fost drepturile refugiaților și imigranților.

Soțul ei, Douglas Emhoff, este un avocat cu origini evreiești. Nu au copii împreună, dar el are doi dintr-o căsătorie anterioară. Averea celor doi soți e estimată la 6 milioane de dolari.