Venezuela vrea să anexeze teritorii din Guyana. Care este posibila miză

Zona în cauză, regiunea Essequibo, dens împădurită și bogată în petrol, reprezintă aproximativ două treimi din teritoriul național al Guyanei. Venezuela revendică de mult timp acest teritoriu și respinge o hotărâre din 1899 care a stabilit granițele actuale.

Guyana a calificat demersul drept un pas spre anexare și o „amenințare existențială”.

„Noua hartă”

Discutând marți în fața legislatorilor, președintele Nicolas Maduro a arătat o „nouă hartă” a Venezuelei care include teritoriul disputat și a declarat că toți locuitorii din zonă vor primi cetățenia venezueleană. El a precizat că harta va fi distribuită în toate școlile și clădirile publice din țară.

Maduro a semnat, de asemenea, un „decret prezidențial” prin care a creat „Înalta Comisie pentru Apărarea Guayanei Esequiba”.

Printre măsurile anunțate se numără aprobarea licențelor de explorare a petrolului, a gazelor și a minelor. Maduro a ordonat companiei petroliere de stat PDVSA să creeze un departament special, „PDVSA-Essequibo”, pentru a gestiona activitățile din regiune, care urmează să înceapă imediat.

De asemenea, președintele le-a cerut legiuitorilor să elaboreze o lege care să interzică angajarea oricăror companii care au lucrat cu Guyana în zonele cu ape disputate și să acorde companiilor aflate în prezent în regiune trei luni pentru a părăsi zona.

Măsurile includ, de asemenea, un recensământ în rândul locuitorilor din acest teritoriu pentru a facilita atribuirea naționalității venezuelene.

Ce spune Isa Soares?

Într-un interviu acordat miercuri lui Isa Soares de la CNN, președintele guyanez Irfaan Ali a calificat demersurile venezuelene drept „o amenințare iminentă” și o „încercare disperată”.

Ali a declarat că Guyana s-a angajat cu aliații internaționali, inclusiv cu SUA, în „cooperarea în domeniul apărării”, menționând un „pact de cooperare foarte elaborat” între cele două țări.

„Ei sunt pe deplin angajați în această chestiune. Angajăm Departamentul de Stat, angajăm Casa Albă”, a spus el.

Ali a declarat că a vorbit, de asemenea, cu președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva, care a dat „asigurări că Brazilia este ferm alături de Guyana și că nu vor tolera niciun comportament nechibzuit din partea Venezuelei”.

În ultimele zile, Brazilia a mutat trupe de-a lungul graniței pe care o împarte cu regiunea Essequibo, ca măsură de apărare, a declarat Ministerul brazilian al Apărării. Brazilia a trimis, de asemenea, o echipă pentru a se întâlni cu Maduro, a declarat Ali miercuri.

Ce spune Washingtonul?

Luni, în fața reporterilor, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a declarat că Washingtonul continuă să caute „o rezolvare pașnică a disputei de frontieră dintre Venezuela și Guyana”.

„Sentința din 1899 a stabilit că granița terestră dintre Venezuela și Guyana ar trebui respectată până când părțile ajung la un nou acord sau până când un organism juridic competent decide altfel. Așadar, îndemnăm, Venezuela și Guyana să continue să caute o rezolvare pașnică a disputei lor. Nu este ceva ce va fi rezolvat printr-un referendum”, a declarat acesta.

Petrol, petrol, petrol

Slab populată și cu rate ridicate de sărăcie cândva, Guyana a cunoscut o transformare rapidă de la descoperirea în 2015 a petrolului în largul coastelor regiunii Essequibo de către ExxonMobil, cu venituri guvernamentale anuale de peste 1 miliard de dolari din petrol care alimentează proiecte masive de infrastructură. Țara este pe cale să depășească producția de petrol a Venezuelei, mult timp dependentă de propriile rezerve de petrol, și ar putea deveni cel mai mare producător de petrol pe cap de locuitor din lume.

Producția de petrol este în prezent de aproximativ 400.000 de barili pe zi (bpd) de petrol și gaze și se așteaptă să crească la peste 1 milion de bpd până în 2027, subliniază Reuters. Aceasta a impulsionat puternic economia Guyanei și promite venituri uriașe pentru țară în următorii ani.

Exxon a declarat că disputele privind frontierele sunt de competența țărilor și a organismelor internaționale relevante să le rezolve.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de țiței din lume și are, de asemenea, depozite masive de gaze naturale, producția sa a scăzut semnificativ în ultimii ani din cauza sancțiunilor americane, a corupției și a infrastructurii deteriorate.

„Un butoi cu pulbere”

Maduro are de câștigat din punct de vedere politic de pe urma referendumului de duminică, pe fondul unei campanii de realegere dificile. În octombrie, opoziția venezueleană a dat dovadă de un avânt rar după ce s-a reunit în jurul Mariei Corina Machado, un fost legiuitor de centru-dreapta care l-a atacat pe Nicolas Maduro pe subiectul inflației scăpate de sub control și pe cel al penuriei de alimente, în primele alegeri primare din țară din ultimii 11 ani.

„Un guvern autoritar care se confruntă cu o situație politică dificilă este întotdeauna tentat să caute în jur o problemă patriotică pentru a se putea înfășura în drapel și a aduna susținere, și cred că asta explică în mare parte ceea ce face Maduro”, a declarat Phil Gunson, analist al Grupului Internațional de Criză, cu sediul la Caracas.

Scriind pentru Foreign Policy anul trecut, înainte de anunțarea referendumului, Paul J. Angelo, de la Council on Foreign Relations, și Wazim Mowla, director adjunct pentru Inițiativa Caraibe la Centrul Adrienne Arsht pentru America Latină al Atlantic Council, au numit disputa de frontieră un „butoi cu pulbere”, argumentând că „sfidarea normelor internaționale” de către președintele rus Vladmir Putin prin invadarea Ucrainei „ar putea da noi aripi ambițiilor teritoriale ale lui Maduro”.

Vicepreședintele guyanez Bharrat Jagdeo a făcut referire la această comparație la o conferință de presă recentă.

„Nu știu dacă fac calcule greșite pe baza a ceea ce s-a întâmplat în Crimeea și în alte locuri, dar ar fi o gravă eroare din partea lor”, a declarat Jagdeo.

Ce spune CIJ?

Guyana a cerut Curții Internaționale de Justiție să interzică referendumul.

Curtea nu a mers atât de departe într-o hotărâre de săptămâna trecută, dar a interzis Venezuelei să ia orice măsură care ar putea schimba status quo-ul.

Nicolas Maduro a declarat în repetate rânduri că referendumul este obligatoriu, deși guvernul său s-a referit anterior la vot ca fiind „consultativ”.

Duminică, autoritățile electorale au vorbit despre 10,5 milioane de voturi la cele cinci întrebări de la referendum, dar ulterior au spus că această cifră se referea la numărul total de votanți.

Sursele Reuters au observat mai multe secții de votare slab frecventate în timpul votului.