Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Vatican: Sistemul de vot pentru alegerea Papei în Conclavul Cardinalilor

Pe durata Conclavului, orice contact al cardinalilor cu exteriorul este interzis. Cardinalii folosesc camerele casei de oaspeţi Santa Marta din interiorul Vaticanului. În casa de oaspeţi este permisă prezenţa unor asistenţi sau doctori, toţi depunând un jurământ de confidenţialitate. Începând din 1945, votul este anonim.

12 Martie 2013, 16:04 (actualizat 12 Martie 2013, 17:59) | Ştirile TVR Online |
Cardinali în Capela Sixtină
Cardinali în Capela Sixtină
Fumata Bianca
Urbi et Orbi
Triregnum

La cel de-al XXV-lea Conclav, care se desfăşoară înaintea "Judecăţii Universale" a lui Michelangelo, vor lua parte 115 Cardinalii Electori (cardinali cu drept de vot). La ora 16.45, ora României, Cardinalii Electori s-au retras în Capela Sixtină unde sunt chemaţi să-l aleagă, în spatele uşilor închise, pe cel de-al 265-lea Succesor al Sfântului Petru la Scaunul Apostolic al Romei.

"Normele care reglementează procedura de alegere ar putea fi incluse, cu mici excepţii, în orice lege electorală a unei democraţii. Şi totuşi, aici e vorba de ceva mai mult", declară directorul general al Radio Vatican, pr. Federico Lombardi, într-un editorial dedicat evenimentului.

"Cardinalii au hotărât cu o largă majoritate data conclavului pentru marţi, 12 martie. E semn că se simt pregătiţi să facă pasul decisiv şi să-l aleagă pe noul Papă. Reflecţiile comune din cadrul congregaţiilor generale, schimbul de opinii şi dialogurile dintre ei, care i-au ajutat să-şi formeze o judecată personală şi responsabilă cu privire la cei care ar fi mai potriviţi să primească marea îndatorire, au ajuns de acum într-un prim stadiu de maturizare. Începând de marţi, discernământul va deveni şi mai angajant, din moment ce prin intermediul scrutinelor se va înfrunta, într-un anumit sens, «măsura» consensului în privinţa unor persoane concrete. Şi se va continua până ce unul singur va fi ales.", subliniază pr. Federico Lombardi.

Metoda de alegere a unui nou Suveran Pontif din rândul cardinalilor se face prin scrutin, pe baza votului secret, fiind necesare două treimi din majoritatea voturilor exprimate de Colegiul Cardinalilor. În cazul în care niciun cardinal nu a primit două treimi din numărul de voturi, atunci desemnarea se poate face şi cu acordul majorităţii simple (jumătate plus unu) din numărul de voturi.

Prima rundă de vot poate avea loc chiar în prima după-amiază a conclavului. Dacă niciunul dintre Cardinali nu întruneşte 77 de voturi, în ziua următoare vor avea loc patru runde de scrutin – două dimineaţa şi două după-amiaza. Înaintea fiecărei runde de vot cardinalii electori vor jura că respectă regulile Conclavului.

Dacă după trei zile de votare nu se întrunesc cele două treimi necesare, se introduce o zi de rugăciune şi reflecţie. Apoi, dacă după încă alte şapte runde de votare nu se ajunge la un rezultat, cardinalii electori se vor retrage din nou pentru o zi de rugăciune. Vor urma alte şapte runde de vot, o nouă zi de rugaciune, reflecţie şi dialog.

Procesul se repetă, fiind posibile 30 de alegeri. Dacă nici după aceste alegeri niciun Cardinal nu se distanţează suficient prin numărul de voturi, conclavul poate decide atunci să-şi aleagă Pontiful cu majoritate simplă de voturi, doar dintre primii doi cardinali care au primit cele mai multe voturi.

Înaintea fiecărui scrutin, Maestrul de Ceremonii pregăteşte pentru fiecare Cardinal Elector buletinele de vot dreptunghiulare pe care sunt înscrise cuvintele “Eligo in Summum Pontificem” (“Îl aleg ca Suveran Pontif “). Cardinalii vor menţiona numele celui ales sub această inscripţie, "folosind un scris care nu poate fi recunoscut".

Cât timp Cardinalii Electori îşi completează buletinele de vot, secretarul Colegiului Cardinalilor, Maestrul Ceremoniilor Liturgice Papale şi Maeştrii de Ceremonii părăsesc sala Conclavului.

Cardinalul Decan închide uşile şi apoi alege prin tragere la sorţi numele celor 9 cardinali care vor asista la următoarele două runde de votare.

Primii trei aleşi devin Controlori, următorii trei devin “Infirmarii”, iar ultimii trei cardinali aleşi vor fi Revizorii.

Dacă în urma celor două tururi de vot nu este ales un Papă, cardinalii vor părăsi Capela Sixtină pentru a merge la masa de prânz. La întoarcere vor jura din nou să respecte regulile Conclavului. Vor fi aleşi alţi 9 cardinali care vor asista următoarele două runde de votare.

Votarea propriu zisă are loc în felul următor:

Cardinalii îşi împăturesc buletinul şi, potrivit ordinii în care se află aşezaţi, se ridică şi îl duc la altar, unde lângă o urnă acoperită se află şi cei trei cardinali Controlori. Buletinul trebuie dus la urnă astfel încât aceasta să fie în permanenţă la vedere.

Înaintea depunerii votului, cardinalii vor jura în latină astfel:

“Îl iau martor pe Iisus, care îmi va fi judecător, că votul meu e dat celuia care, în faţa lui Dumnezeu, cred că merită să fie ales”. Dacă vreunul dintre cardinalii electori, din cauza infirmităţii, nu poate ajunge la Altarul Capelei Sixtine, atunci el va fi ajutat să îşi depună votul de un cardinal Controlor.

De asemenea Cardinalii Electori care din cauza bolii sau a infirmităţii nu îşi pot părăsi chiliile vor fi ajutaţi de cardinalii Infirmării care le vor prelua voturile într-o urnă mobilă. Voturile din urna mobilă vor fi apoi numărate, pentru a corespunde cu numărul cardinalilor bolnavi, iar apoi vor fi adăugate celor din urna din Capela Sixtină. Începând din 1945 votul este anonim, deoarece buletinele de vot nu mai sunt semnate. Cardinalii electori se pot autovota.

După ce toate voturile au fost depuse în urnă, primul dintre cardinalii Controlori scutură urnă, iar cel de-al treilea cardinal Controlor extrage buletinele din urnă şi le numără. Dacă numărul de buletine de vot nu este acelaşi cu al cardinalilor electori prezenţi, ele se ard necitite iar scrutinul se repetă. Dacă nu se constată nicio inadvertenţă, buletinele de vot se deschid.

Primul cardinal Controlor numără voturile, toţi cei 3 cardinali Controlori notează numărul de voturi, iar ultimul dintre cardinalii Controlori citeşte cu voce tare numele de pe buletinul de vot. Cardinalii Revizori verifică apoi rezultatele. Ultimul cardinal asistent străpunge toate buletinele de vot cu un ac cu aţă, pentru a le strânge la un loc înainte de a fi arse.

Pentru alegerea lui Ioan al XXIII-lea, în 1958, a fost nevoie de 11 runde de vot. În 2005, Benedict al XVI-lea a fost ales după doar 3 runde de vot. Ioan-Paul al II-lea a avut nevoie de 8 runde de vot.

Buletinele de vot sunt arse de către cardinalii Controlori asistaţi de secretarul Colegiului Cardinalilor şi de Maeştrii de Ceremonii. Dacă în prima rundă de vot, de dimineaţă sau după-amiază, nu se ajunge la numărul necesar de voturi, urmează cea de-a doua rundă, iar buletinele celor două runde consecutive sunt arse împreună.

Acest foc produce celebrul fum, alb sau negru, care va semnaliza mulţimii din Piaţa Sfântul Petru rezultatul votului.

“Fumata nera” – fumul negru – va indica că în urma votării nu a fost ales un Papă, iar “fumata bianca” fumul alb va semnaliza alegerea Papei.

(w300) Fumata Bia

Iniţial se foloseau paie umede pentru fumul negru. Din 1963 pentru colorarea fumului se adaugă substanţe chimice. Pentru a nu se crea niciun fel de confuzii, începând din 2005, concomitent cu eliberarea fumului alb se trag şi clopotele.

Odată alegerea încheiată, Cardinalul Decan îi cheamă pe Secretarul Colegiului Cardinalilor şi pe Maestrul Ceremoniilor Liturgice Papale în interiorul Capelei Sixtine.

Cardinalul Decan îl întreabă apoi, în latină, pe cel ales: "Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem?/“Accepti alegerea ca Pontif Suprem?”

Noul Papă ales e liber să declare: "Non accepto"/“Nu accept”. Practic însă, în timpurile moderne a existat un singur caz de refuz. La conclavul din octombrie 1978, cardinalul italian Giovanni Colombo, considerat a fi un candidat de compromis între Giuseppe Siri şi Giovanni Benelli, a refuzat Scaunul Papal. Astfel Karol Wojtyła a devenit Papă.

Dacă, însă, cel ales acceptă şi este deja episcop, el poate ocupa imediat Scaunul Papal. Dacă cel ales este doar preot, el trebuie să fie consacrat episcop înainte de a deveni Papă.

Începând din 533, noul Papă şi-a ales numele papal. Primul a fost Papa Ioan al II-lea. El a considerat că Mercurius, numele său de botez, era nepotrivit. Până în prezent, singurul care şi-a păstrat numele de botez a fost Papa Marcellus al II-lea care a devenit Suveran Pontif în 1555.

După ce noul Papă acceptă alegerea sa, cardinalul Decan îl întreabă în limba latină: "Quo nomine vis vocari?/“Cum doreşti să te numeşti?”. După ce Papa îşi alege un nou nume acesta este anunţat tuturor cardinalilor din Conclav iar Maestrul Ceremoniilor Liturgice Papale înregistrează acceptul şi numele într-un document. El arde apoi buletinele de vot pentru fumul alb care indică alegerea Papei. Primul dintre diaconi apare în balconul Bazilicii San Pietro şi dă marea veste, folosind formula:

"Annuntio vobis gaudium magnum: Habemus Papam!"/„Anunţ cu mare bucurie: Avem Papă!

Numele alese cel mai frecvent de Suveranii Pontifi au fost Ioan (de 23 de ori), Grigore (16 ori), Benedict (16 ori), Clement (14), Innocent (13), Leon (13) şi Pius (12).

Noul Papă intră în "Camera lacrimilor" - o mică încăpere de lângă Capela Sixtină şi se îmbracă în veşmintele papale. Tradiţia spune că, înaintea învestirii unui nou papă, este obligatoriu să fie confecţionate trei rânduri de haine, de diferite mărimi, astfel încât, indiferent de cine va fi desemnat, acesta să aibă la dispoziţie şi o ţinută pentru ceremonie.

La întoarcerea în Capela Sixtină, se citeşte un pasaj din Evanghelie, se rosteşte o scurtă rugăciune, iar apoi cardinalii merg, unul câte unul, la noul Pontif, felicitându-l şi promiţându-i ascultare.

Papa şi Cardinalii vor intona apoi împreună imnul Te Deum. Noul papă se va opri în Capela Paulină pentru a se ruga înaintea Preasfântului Sacrament pentru câteva momente. Va intra apoi în balconul central al Bazilicii San Pietro pentru a saluta mulţimea şi pentru a da binecuvântarea apostolică "Urbi et orbi".

(w400) Urbi et Or

În traducerea din latină, Urbi et Orbi înseamnă: Către Cetate (Roma) şi către Lume. Această formulă era frecvent folosită în Imperiul Roman pentru deschiderea proclamaţiilor oficiale. Mai târziu, aceasta formulare a fost adoptată de papalitate, când se adresau oficial nu doar Cetăţii, ci şi întregii lumi catolice. În prezent, este folosită în deschiderea binecuvântării oficiale, mesajul Papei de Paşte şi de Crăciun, şi în mod excepţional cu alte ocazii, precum cea de faţă.

Binecuvântarea Urbi et Orbi în limba latină:

Sancti Apostoli Petrus et Paulus: de quoroum potestate et auctoritate confidimus ipsi intercedant pro nobis ad Dominum.

Răspunsul mulţimii: Amen.

Precibus et meritis beatæ Mariae semper Virginis, beati Michaelis Archangeli, beati Ioannis Baptistæ, et sanctorum Apostolorum Petri et Pauli et omnium Sanctorum misereatur vestri omnipotens Deus; et dimissis omnibus peccatis vestris, perducat vos Iesus Christus ad vitam æternam.

Răspunsul mulţimii: Amen.

Indulgentiam, absolutionem et remissionem omnium peccatorum vestrorum, spatium verae et fructuosae poenitentiæ, cor semper penitens, et emendationem vitae, gratiam et consolationem Sancti Spiritus; et finalem perseverantiam in bonis operibus tribuat vobis omnipotens et misericors Dominus.

Răspunsul mulţimii: Amen.

Et benedictio Dei omnipotentis, Patris et Filii et Spiritus Sancti descendat super vos et maneat semper.

Răspunsul mulţimii: Amen.

Traducerea în limba română a Binecuvântării Urbi et Orbi:

Fie ca Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, în puterea cărora ne încredem, să ne ajute şi să mijlocească rugăciunile noastre către Dumnezeu.

Răspunsul mulţimii: Amin.

Prin Rugăciunile şi meritul Preabinecuvântatei Maria cea Pururea Fecioară, a Binecuvântatului Arhanghel Mihail, a Binecuvântatului Ioan Botezătorul şi a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi a tuturor sfinţilor, fie ca Dumnezeu cel atotputernic să aibă milă de voi şi fie ca păcatele voastre să fie iertate şi fie ca Iisus Cristos să vă conducă către viaţa veşnică.

Răspunsul mulţimii: Amin.

Fie ca Dumnezeu cel Atotputernic şi milos, cu indulgenţa să vă ierte toate păcatele, să vă asigure timp pentru o penitenţă adevărată. Să aveţi întotdeauna o inimă plină de căinţă şi de smerenie prin graţia şi puterea Sfântului Spirit şi perseverenţă în a urma calea lui Dumnezeu.

Răspunsul mulţimii: Amin.

Şi fie ca binecuvântarea lui Dumnezeu cel Preaputernic, al Tatălui, al Fiului şi a Sfântului Duh să se pogoare şi să rămână întotdeauna cu voi.

Răspunsul mulţimii: Amin.

Apoi va urma Ceremonia Încoronării, când noul Papă va fi încoronat cu Triregnum -  tripla coroana papală.

(w300) Triregnum

 

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 33°C 34°C
IASI 32°C 32°C
CLUJ 28°C 30°C
CONSTANTA 28°C 29°C
CRAIOVA 28°C 32°C
BRASOV 28°C 29°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Iunie 2018, 15:01
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-06-2018
Deschidere: 8201.28
Maxim: 8252.79
Mimim: 8201.09
Variatie: 0.27%
SIF2
1.41
0.71%
TLV
2.42
1.46%
EL
9.70
0.82%
TGN
398.50
0%
BRD
13.36
1.48%
SNG
36.75
1.1%
FP
0.89
0.11%
SNP
0.32
0.31%
EBS
167.90
0.54%
SIF1
2.61
3.7%
ARHIVĂ ȘTIRI