Vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei va ajunge la 65 de ani, iar stagiul minim de cotizare 15 ani. Proiectul de lege a fost publicat de Ministerul Muncii

Proiectul la nouă lege a pensiilor prevede egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbați la 65 de ani, până în 2035.

În documentul lansat de Ministerul Muncii mai scrie că vârsta de pensionare s-ar putea mări treptat, în funcție de creșterea speranței de viață în țara noastră. Inițiatorii susțin că toate pensiile vor fi egale sau măcar comparabile în funcție de contribuție și vechimea în muncă.

Pensionările anticipate vor fi limitate. Iar prelungirea anilor de muncă vor asigura veniturile pentru sistemul de pensii.

Ministerul Muncii propune că vârsta de pensionare a femeilor să se egalizeze treptat cu cea a bărbaților, de la 63 de ani la 65 până în 2035. Asta pentru a respecta principiul echitații. La vechime și contribuții egale, pensii egale. De asemenea, atât femeile cât și bărbații vor putea lucra până la 70 de ani la stat, cu un acord special al angajatorului.

Femeile care au născut și au crescut copii ar beneficia de reduceri ale vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil, dar nu mai mult de 3 ani și 6 luni.

Ministrul Familiei, Natalia Intotero: Până în 2035 mai e mult, pentru femeile cu mai mulți copii cred și eu că trebuie să existe mai multă susținere, pentru că este o prioritate creșterea natalității.

Un manager în Resurse Umane a argumentat de ce în România nu se poate vorbi încă de egalitate intre bărbați și femei. Condițiile de viață și responsabilitățile româncelor diferă față de cele ale femeilor din alte state europene.

Corina Diaconu, manager resurse umane: În România foarte multe femei nu își permit să aibă o bonă sau o persoană care să asigure curățenia în casă. Tot ele trebuie să se ocupe. Munca de multe ori se dublează sau se triplează din cauza treburior casnice, a celor care privesc îngrijirea copiilor sau bolnavilor din familie.

Liderul Sindical Dumitru Costin subliniază că în România femeile sunt în continuare disciminate: au salarii mai mici și sunt mai puțin promovate decât bărbații. Anumite profesii nu ar permite femeilor să lucreze până la o vârstă mai înaintată.

Dumitru Costin, președinte BNS: Ne putem uita câte domenii care înseamnă muncă fizică, brută, acolo ar putea avea probleme cu creşterea vârstei de pensionare. A crescut numărul femeilor sudor, practic o meserie cu nişte consecinţe din punct de vedere fizic.

Proiectul mai prevede că persoanele care au împlinit vârsta de pensionare primesc pensie doar dacă au cotizat cel puţîn 15 ani la sistemul public. Stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârstă de pensionare pot fi modificate în funcție de creșterea speranței de viață.

În situația în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață.

Pensionarea anticipată se poate solicita doar după 35 de ani de cotizare. La care nu se iau în considerare șomajul, studiile superioare, concediul medical sau de creștere a copilului.

Proiectul pentru noua lege a pensiilor este pus acum în transparență. Urmează apoi avizele de la Ministerele responsabile, aprobarea în Guvern și dezbaterile în Parlament, unde textul de lege poate fi modificat.

Ce prevede proiectul

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare. Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie pot opta pentru menţinerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Proiectul mai prevede că stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, iar stagiul complet este de 35 de ani. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea sa eşalonată.

„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa 5 la lege, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maxim 3 ani. În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă”, se menţionează în proiect.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare astfel: cu 6 luni pentru un copil născut şi crescut, cu un an pentru doi copii, cu un an şi şase luni pentru trei copii, cu doi ani pentru patru copii, cu doi ani şi jumătate pentru cinci copii, cu trei ani pentru şase copii şi cu trei ani şi jumătate pentru şapte copii şi peste.

Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

Conform expunerii de motive, proiectul de lege cuprinde reglementări privind condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare pentru: activitate desfăşurată în fostele grupe I şi II de muncă, condiţii speciale/condiţii deosebite de muncă; persoanele cu handicap şi pensia anticipată.

Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile legii, după cum urmează: cu 15 ani, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin 20 de ani; cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 5 ani. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate în care persoana a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar şi a satisfăcut serviciul militar.

„Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare”, se menţionează în Nota de fundamentare.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; accidentelor de muncă şi bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, în cazul elevilor, ucenicilor şi studenţilor.

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata.

„Pensia de invaliditate este o categorie de pensie care nu se acordă definitiv, aceasta fiind condiţionată de afectarea temporară a capacităţii de muncă a persoanei. Ca urmare, la ivirea riscului invalidităţii, se acordă o pensie de invaliditate supusă unor verificări permanente pentru a se constata dacă măsurile recuperatorii aplicate au determinat recuperarea capacităţii de muncă, iar persoana îşi poate relua activitatea. Întrucât pe timpul acordării pensiei de invaliditate nu se realizează stagii de cotizare în sistemul public, nu sunt îndeplinite condiţiile de stagiu complet de cotizare şi ca urmare nu se poate opta pentru o categorie de pensie ce este condiţionată de realizarea şi chiar depăşirea stagiului complet de cotizare. Pentru orice grad de invaliditate, în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, la propunerea medicului expert” se mai precizează în document.

Potrivit sursei citate, principalele aspecte urmărite de noul proiect al Legii pensiilor, vizează asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice.

De asemenea, cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat.

Proiectul mai urmăreşte întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat, asigurarea sustenabilităţii ţinând seama că ea trebuie aplicată tuturor beneficiarilor sistemului public de pensii.

„Aplicarea formulei de calcul doar pentru noii pensionari nu reprezintă o opţiune, deoarece excluderea de la aplicarea noii formule a pensiilor aflate în plată ar reprezenta o nouă inechitate, ceea ce ar genera noi nemulţumiri şi, pe cale de consecinţă, obţinerea drepturilor în instanţă”, se subliniază în expunerea de motive a proiectului.

Totodată, proiectul are în vedere identificarea de soluţii privind asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuţia acestora adusă în timpul vieţii active la bugetul asigurărilor sociale de stat.