Varianta unui plafon de 250 de mii de lei pentru abuzul în serviciu fusese discutată în mai multe ședințe de coaliție. Pragul de 9.000 de lei, văzut drept rezonabil de politicieni. Cristian Pîrvulescu: Aleșii locali cer protecţie

După scandalul creat de votarea în Senat a unui prag de 250 de mii de lei pentru incriminarea abuzului în serviciu, liderii coaliției au transmis pe rând că amendamentul nu va exista și la dezbaterile din Camera Deputaților, iar ministrul Justiției a propus rapid un alt plafon, mult mai mic, pentru prejudiciul care impune o anchetă penală.

Varianta introducerii unui plafon de 250 de mii de lei fusese însă discutată și convenită în mai multe ședințe ale coaliției, situație recunoscută inclusiv de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei: „Vorbim de şedinţe ale coaliției care nu s-au rezumat la cea de duminica trecută, au fost și miercurea trecută. (…) Pragul care a fost propus Senatului a fost acela care Senatul l-a propus mai departe în proiect pentru adoptare.”

CITEȘTE și Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: O decizie cu un plafon simbolic de un leu, un euro pentru abuzul în serviciu nu ar fi constituțională. Parlamentul nu poate evita stabilirea unui prag – asta este cert

Semnalul de modificare a pragului la 9.000 de lei a fost rapid transmis și deputaților.

Alfred Simonis, liderul deputaţilor PSD: „Fără modificarea Codurilor penale pierdem niște miliarde de euro din PNRR. (…) Am văzut o propunere care e undeva la 9.000 de lei, două salarii medii în plată. (…) Este un prag rezonabil, care are șanse să treacă și de CCR, pentru că putem pune un leu, cum spun populiștii în spațiul public, dar nu va trece de CCR.„

„Partidul Național Liberal susține propunerea Ministerului Justiției de diminuare a pragului valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu la valoarea de 9.000 de lei. (…) În acest sens, am elaborat un amendament care va fi înregistrat imediat ce Camera Deputaților va fi sesizată spre dezbatere cu această propunere legislativă„, a reacționat, la rândul său, liderul deputaților liberali, Gabriel Andronache.

Coaliția ar fi dat semne că încearcă să asigure protecția propriilor clientele de partid.

Valeriu Stoica, fost preşedinte PNL: „E vorba de încercări care se fac din partea unor parlamentari cu interese dintre cele mai suspecte de a încerca să creeze breșe în legislația penală și în politica penală a Statului Român.”

Cristian Pîrvulescu, politolog: „Este vorba despre crearea unui spaţiu de impunitate pentru aleşi, în special pentru aleşii locali (…) de care depind președinții de partid. Ei sunt cei care colectează voturile, care creează clientela electorală. Ca urmare, cer protecţie şi ăsta este tipul de protecţie pe care reuşesc să-l obţină. (…) Este de fapt o acţiune care urmăreşte dezincriminarea abuzului în serviciu, care poate să ia forma abuzului administrativ, spre exemplu împotriva avertizorilor de integritate.”

Noul plafon pentru prejudiciul adus de abuzul în serviciu ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare de Camera Deputaților.

În 2017, un act normativ similar, Ordonanța de urgență 13, adoptat de Guvernul Grindeanu, scotea sute de mii de oameni în stradă, nemulțumiți că, la acea vreme, fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, încerca să scape de acuzația de abuz în serviciu, prin dezincriminarea acestei fapte pentru prejudiciile mai mici de 200.000 de lei.