Va găzdui Finlanda arme nucleare și baze NATO după aderare? Răspunsul premierului Sanna Marin

Finlanda şi Suedia au depus miercuri cererile oficiale de aderare la NATO, decizii impulsionate de invazia rusă în Ucraina, dar se confruntă cu obiecţii din partea Turciei faţă de un proces de aderare aşteptat iniţial să se desfăşoare relativ rapid.

Sanna Marin, aflată într-o vizită la Roma pentru discuţii cu şeful guvernului italian, Mario Draghi, a apreciat că problema poate fi rezolvată prin dialog.

„Cred că în acest stadiu este important să ne păstrăm calmul, să avem discuţii cu Turcia şi cu toate celelalte state membre, să răspundem întrebărilor care pot exista şi să corectăm neînţelegerile”, a afirmat Sanna Marin.

Chestiunea desfăşurării de arme nucleare sau deschiderii de baze NATO în Finlanda nu face parte din negocierile de aderare ale acestei ţări cu Alianţa Nord-Atlantică, a explicat ea.

„Şi nici nu cred că există vreun interes în desfăşurarea de arme nucleare sau deschiderea de baze NATO în Finlanda”, a mai afirmat şefa guvernului de la Helsinki.

Omoloaga sa suedeză Magdalena Andersson a spus la rândul său că Suedia nu doreşte baze NATO permanente sau arme nucleare pe teritoriul ţării.

Magdalena Andersson şi preşedintele finalndez Sauli Niinisto sunt aşteptaţi joi la Casa Albă pentru o întâlnire cu preşedintele american Joe Biden.

Italia sprijină cu putere candidaturile Finlandei şi Suediei la NATO şi este dispusă să accelereze procedurile interne pentru ca aceste două state să se alăture alianţei cât mai curând posibil, a afirmat Draghi miercuri după întrevederea cu prim-ministrul finlandez.