UPDATE Curtea Constituţională va stabili joi data dezbaterii pentru sesizarea premierului privind moţiunea de cenzură. Opinii separate pe masa judecătorilor CCR

Curtea Constituţională a României va anunța joi termenul la care urmează să fie dezbătută sesizarea premierului Florin Cîţu cu privire la existenţa unui conflict juridic dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR, după ce părţile implicate au primit termen până miercuri să transmită punctele de vedere. Birourile permanente ale celor două Camere au votat, marți, un document in care admit că Parlamentul a greșit procedura moțiunii și că Guvernul are dreptate să se plângă la Curtea Constituțională. Deși au încercat să forțeze dezbaterea moțiunii, liderii USR PLUS nu au reușit să obțină convocarea plenului reunit al Camerelor și s-au plâns că "alianța toxică PSD-PNL" pune bețe în roate acțiunii lor.

15 Septembrie 2021, 09:04 (actualizat 15 Septembrie 2021, 18:44) |

ACTUALIZARE Potrivit unor surse, joi este ziua în care CCR va stabili termenul de dezbatere pentru sesizarea premierului privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Parlament după depunerea moțiunii de cenzură USR-PLUS și AUR.

ACTUALIZARE Sunt o suită de contestații și opinii trimise la Curtea Constituțională. Care este stadiul lor și când am putea avea un verdict în războiul politic ne explică Marius Vulpe, care se află la Palatul Parlamentului: Conflictul ar putea duce fie la debarcarea premierului Florin Cîțu înainte de 25 septembrie, data Congresului PNL, fie la instalarea unui guvern minoritar, cu același premier. La Curtea Constituțională s-a deschis un nou front, din partea președintelui Senatului, Anca dragu, care a depus o sesizare de constituționalitate prin care îl acuză pe premierul Florin Cîțu că nu a respectat prevederile Codului Administrativ în ceea ce privește venirea, într-un termen de 5 zile de la demisia miniștrilor USR PLUS, cu noi propuneri de miniștri. După demisia în bloc a miniștrilor USR PLUS se schimbă actuala configurație a Guvernului, și, drept urmare, acest demers al Ancăi Dragu, l-ar determina pe premier să vină în fața plenului reunit, pentru a cere un vot de învestitură. Dar asta numai în cazul în care vom avea pe această sesizare o decizie favorabilă a CCR. Și se mai află și un alt demers, inițiat de Guvern, prin care se sesizează un conflict între Parlament și Guvern, cu privire la procedurile urmate atunci când s-a depus moțiunea de cenzură. Avem mai multe puncte de vedere, diferite, din partea Parlamentului. Președinții celor două Camere au puncte de vedere proprii, mai este unul emis ieri de birourile permanente reunite, care dă dreptate Guvernului. Și mai este și o solicitare a Ancăi Dragu, adresată președintelui Camerei Deputaților, prin care se solicită o nouă întrunire a birourilor permanente.

---------------------------------------------------------------------------

Prim-ministrul a depus la Curtea Constituţională o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern în care se invocă o conduită "neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă", întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu "încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie".

"În opinia noastră, există un conflict în sensul articolului 146 litera e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional. Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului", se explică în sesizare.

Potrivit documentului, "Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură".

Aceste aspecte sunt de natură să creeze o situaţie juridică conflictuală generată de modul neconstituţional în care Parlamentul a înţeles să declanşeze controlul parlamentar prin moţiune de cenzură cu consecinţe "grave" asupra bunei desfăşurări a activităţii Guvernului în planul politicii interne şi externe a ţării, respectiv a bunei funcţionări a administraţiei publice, susţine Executivul.

"Într-un stat de drept în care principiul separaţiei puterilor în stat este respectat, controlul parlamentar prin moţiune de cenzură angajează un raport juridic între Parlament (puterea legislativă) şi Guvern (puterea executivă), control care trebuie însă subsumat principiului conformităţii derulării procedurilor parlamentare cu Legea fundamentală. În ceea ce priveşte situaţia litigioasă supusă judecăţii Curţii Constituţionale, aceasta are un caracter juridic, întrucât vizează aspectele procedurale de rang constituţional privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură. Astfel, în opinia noastră, în derularea procedurilor prevăzute de articolul 113 din Constituţie, Parlamentul a adoptat o conduită neconstituţională, care nesocoteşte condiţiile de validitate necesar a fi întrunite pentru iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură, ceea ce are ca efect afectarea vicierea etapelor ulterioare: a prezentării, dezbaterii şi, eventual, adoptării respectivei moţiuni de cenzură", se mai explică în sesizarea către CCR.

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului, iar sesizarea vizează "interpretarea articolului 113 alineat (2) din Constituţie prin raportare la actele şi faptele realizate de Parlamentul României, care, dacă se constată a fi contrare normelor constituţionale, au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului".

"Totodată, prin raportare la rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în considerarea atribuţiei sale constituţionale de a soluţiona conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile statului, exclusiv cu privire la procedura controlului parlamentar prin moţiune de cenzură, învederăm instanţei de contencios constituţional că singura soluţie constituţională pentru înlăturarea consecinţelor juridice ale unei moţiuni de cenzură iniţiate, depuse şi comunicate cu încălcarea Constituţiei este admiterea prezentei cereri", transmite Guvernul.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 16°C 16°C
IASI 15°C 17°C
CLUJ 12°C 12°C
CONSTANTA 13°C 14°C
CRAIOVA 14°C 14°C
BRASOV 12°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI