UNESCO | 30 aprilie - Ziua internațională a jazz-ului. Louis Armstrong: Dacă trebuie să întrebi ce este jazz-ul, nu vei ști niciodată

Ziua internaţională a jazzului, sărbătorită în fiecare an la 30 aprilie, a fost proclamată de UNESCO, în noiembrie 2011. Născut în America, jazz-ul poate fi privit ca o reflectare a diversității culturale și a individualismului acestei țări. De-a lungul istoriei sale, el a străbătut o mulțime de tărâmuri ale artei și s-a extins până la un punct în care stilurile sunt atât de variate încât un artist poate suna diferit de altul, deși cântă la același instrument.

30 Aprilie 2021, 08:27 (actualizat 30 Aprilie 2021, 08:59) |
Ziua internațională a jazz-ului

Prima ediţie a fost marcată în 2012, de UNESCO şi Institutul Thelonious Monk de Jazz, prin organizarea a trei concerte susţinute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la "Congo Square" din New Orleans, locul de naştere al jazzului şi la Sala Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artişti de renume mondial.

UNESCO, împreună cu partenerul său oficial, Herbie Hancock Institute of Jazz, încurajează celebrarea Zilei internaţionale a jazzului, anul acesta în mediul virtual, cu numeroase activităţi pe jazzday.com şi facebook.com/intljazzday. Profesorii şi elevii se pot alătura programelor educaţionale de pe pagina oficială a evenimentului - jazzday.com/educational-resources/, potrivit en.unesco.org/news/celebration-international-jazz-day-2021.

Se pot posta concerte susţinute acasă, mesaje video precum şi alte mesaje de solidaritate din întreaga lume. Alte înregistrări video pot fi trimise prin e-mail la outreach@jazzday.com. Organizatorii şi participanţii sunt încurajaţi să conceapă modalităţi creative de a sărbători jazzul şi să transmită un mesaj online, având în vedere contextul sanitar actual, se menţionează pe jazzday.com/news.

Această formă importantă de artă este celebrată pentru a crea un dialog universal al păcii, al respectului între culturi şi al înţelegerii, pentru eradicarea discriminării, promovarea libertăţii de exprimare, şi pentru a reuni comunităţi, artişti şi pasionaţi de jazz din toate colţurile lumii, potrivit en.unesco.org.

În condiţiile impuse de pandemia actuală de coronavirus, organizatorilor din întreaga lume li s-a cerut să acorde prioritate sănătăţii şi siguranţei şi să urmeze toate directivele locale de sănătate publică pentru a contribui la stoparea răspândirii acestei boli. O serie de parteneri ai evenimentului şi-au programat activităţile dedicate acestei zile, la o dată ulterioară, în aşteptarea diminuării acestei pandemii globale. Aceste evenimente vor fi recunoscute cu gratitudine ca sărbători oficiale ale Zilei internaţionale a jazzului.

Sfidând orice definiţie, jazzul se exprimă în multe limbi şi a devenit o forţă unificatoare pentru adepţii lui, indiferent de rasă, religie, origine etnică sau naţională. Mult timp considerată o muzică de bar şi de dans, jazzul a devenit o formă de artă internaţională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica ţărilor şi regiunilor pe care le străbate. Desemnat de cel de-al 100-lea Congres al Statelor Unite drept "o comoară naţională americană rară şi valoroasă", jazzul acţionează ca o forţă unificatoare, care sparge barierele şi creează oportunităţi pentru înţelegere reciprocă şi toleranţă, scrie jazzyday.com.

În ţara noastră, între marii artişti ai jazzului se numără: Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Arthur Balogh, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Imre Alexandru, Mihai Iordache, Alex Man, Elena Mindru, Pedro Negrescu, Richard Oschanitzky, Anca Parghel, Sorin Romanescu, Harry Tavitian, Paul Weiner.

 

Beneficiile jazz-ului asupra sănătății

Muzica jazz poate aduce o alinare naturală pentru minte și corp, spun experții. Se pare că ascultarea acesteia are un efect asupra tipului de unde cerebrale pe care le produci, ce pot fi stimulate sau relaxante. Mai mult, s-a dovedit că jazz-ul te ajută să te concentrezi, te motivează, îmbunătățește productivitatea la locul de muncă și reduce oboseala resimțită după un antrenament de forță.

În plus, te scapă de stres, care este rădăcina multor probleme de sănătate. Studiile mai arată că dacă asculți jazz după un accident vascular cerebral, memoria verbală, puterea de concentrare și starea de spirit sunt îmbunătățite. De asemenea, poate scădea tensiunea arterială determinând dilatarea vaselor de sânge cu până la 30%.

Un alt beneficiu este faptul că audiția acestui tip de compoziție timp de 30 de minute crește nivelul imunoglobulinei, care e localizată în mucoasa corpului și acționează ca un anticorp. Efectul asupra nivelurilor de IgA continuă încă jumătate de oră după ce piesa a încetat.

 

 

 

sursa agerpres

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 7°C 10°C
IASI 3°C 8°C
CLUJ 5°C 6°C
CONSTANTA 11°C 16°C
CRAIOVA 5°C 5°C
BRASOV 6°C 7°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
TVR65
ARHIVĂ ȘTIRI