În 1916, Karl Adler, un evreu german, a cumpărat de la proprietarul unei galerii prestigioase din München un tablou de Pablo Picasso, „Femeie călcând”, considerat în prezent o capodoperă, scrie The New York Times.
Dar 22 de ani mai târziu, când el și familia sa au fugit din Germania pentru a scăpa de persecuțiile naziste, a fost nevoit să vândă tabloul înapoi galeriei pentru o sumă de nimic, potrivit unui proces recent intentat care descrie vânzarea ca fiind „o încercare disperată de a strânge banii necesari pentru a fugi”.
Acum, mai multe rude îndepărtate ale lui Adler au dat în judecată Fundația Solomon R. Guggenheim, căreia i-a fost donat tabloul în urmă cu mai bine de patru decenii, revendicând dreptul de proprietate asupra operei și citând prețul de vânzare din 1938 - 1.552 de dolari (echivalentul a aproximativ 32.000 de dolari în dolari astăzi) - ca dovada clară că a fost vândut sub constrângere.
„Adler nu ar fi dat tabloul la acel preț, dacă nu ar fi fost persecuția nazistă”, se arată în plângerea depusă luna aceasta la Curtea Supremă din New York de către moștenitori și de mai multe organizații non-profit care sunt moștenitorii reziduali ai uneia dintre rudele sale decedate.
Dar muzeul își apără dreptul asupra tabloului, afirmând că Adler a fost parte la o „tranzacție corectă” cu o galerie pe care o cunoștea destul de bine și că, cu mulți ani în urmă, a vorbit cu fiul lui Adler, care nu și-a exprimat nicio îngrijorare legată de tablou sau de vânzarea acestuia.
Într-o declarație, Guggenheim a afirmat că „ia foarte în serios chestiunile legate de proveniență și cererile de restituire” și că a efectuat deja „cercetări extinse și o anchetă detaliată” privind „Femeie călcând” (1904), care se numără printre cele mai apreciate piese ale sale.
Tabloul a rămas expus publicului aproape continuu la Guggenheim de când a sosit în 1978. A făcut parte dintr-un legat lăsat muzeului de Justin Thannhauser, care a ajutat la conducerea galeriei care a vândut inițial Picasso-ul lui Adler și care ulterior l-a răscumpărat.
The New York Times a descris tabloul ca fiind „o imagine obsedantă în tonuri stinse de albastru și gri a unei femei scheletice, cu ochii goi, obrajii înfundați, apăsând cu toată puterea pe un fier de călcat.”
Nancy Spector, fostul director artistic și conservator-șef al Guggenheim, a scris într-o analiză a lucrării pe site-ul instituției: „Poate că niciun artist nu a descris situația dificilă a clasei de jos cu mai multă pregnanță decât Picasso.”
„Femeia care calcă”, a spus ea, „este imaginea chintesențială a lui Picasso despre muncă și oboseală”.
Disputa juridică asupra tabloului se va concentra probabil asupra unei întrebări: în ce măsură a fost constrâns Adler în momentul vânzării? Familia fugise deja din Germania, iar în declarația sa, Guggenheim a menționat că, spre deosebire de operele de artă care au fost furate de naziști, acest tablou a fost vândut unei galerii pe care Adler o cunoștea bine.
Dar avocații reclamanților spun în documentele din instanță că familia a continuat să aibă probleme financiare după ce și-a părăsit țara natală și a fost „forțată într-o odisee de du-te-vino prin diferite țări europene”. Această suferință este evidentă, se spune în proces, în dorința lui Adler de a „vinde tabloul mult sub valoarea sa reală”.
Procesul sugerează că valoarea actuală estimată a tabloului este cuprinsă între 100 și 200 de milioane de dolari, o sumă pe care reclamanții au declarat că ar lua-o în considerare în locul returnării efective a operei.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 18°C  |
13°C  |
| IASI | 18°C |
16°C  |
| CLUJ | 14°C |
14°C |
| CONSTANTA | 11°C |
9°C |
| CRAIOVA | 18°C |
13°C |
| BRASOV | 12°C |
12°C |
