Un nou început, la sute de kilometri de casa din Ucraina. La un an de război, Hanna Lukianchenko nu poate uita cum s-a trezit în bombardamente și a fugit cu copiii, în pijamale

HANNA LUKIANCHENKO, mediator social Organizația Salvați Copiii România: M-am sculat brusc și am ieșit afară să văd ce e și am văzut că nu e aglomerație. Și am sculat toată familia și am spus căne strângem, vedeți că a început războiul. În 20 de minute am încărcat mașina, copiii au fost înveliți în pelerină, cum erau în pijamale, ridicați de pe pat, înveliți în pelerină. În 5 minute au fost scoase toate hainele, am dus repede în mașină.

Așa a început drumul lung către necunoscut al familiei Lukianchenko, la prima oră a dimineții, înainte că orașul Odesa să fie blocat de miile de oameni care încercau să fugă de război. Originară din Basarabia, Hanna Lukianchenko a făcut studiile în Odesa, oraș în care s-a stabilit ulterior cu familia și unde practica avocatură. Este doar una dintre milioanele de mame din Ucraina nevoite să își abandoneze casele, pentru a-și salva copiii.

HANNA LUKIANCHENKO, mediator social Organizația Salvați Copiii România: Casa noastră se află pe litoralul mării, nu departe de o uniune militară. A fost bombardată uniunea militară și trei case de la noi și am simțit foarte bine în primele minute de război. Și ne frământam, ne ducem, nu ne ducem, ce facem, că așteptam, undeva de vreo săptămână că o să fie atacul Rusiei.

Încă se gândește cu teamă la clipele trăite în Ucraina și la pericolul pe care l-a înfruntat.

HANNA LUKIANCHENKO, mediator social Organizația Salvați Copiii România: Ne-am pus copiii în mașină, eu, sora soțului meu cu doi copii, cu mămica, cinci femei, nu, trei femei, doi copii, ne-am așezat într-o mașină și prima dată în viață eu am fost ieșită în afară țării, eu niciodată n-am fost după graniță și la volan. Aproape undeva în 150 de kilometri și, să vă spun sincer, tare ne temeam undeva să ne oprim. La vamă am stat șapte ore și era foarte frig. Ne temeam foarte tare să nu înghețe copiii, să nu se termine combustibilul.

Drumul spre România a fost o provocare. A făcut eforturi imense și un sacrifiu eroic pentru a-și proteja copilul și rudele și pentru a-i duce în siguranță, la sute de kilometri departe de casă.

HANNA LUKIANCHENKO, mediator social Organizația Salvați Copiii România: Am mers peste munți noaptea și nu vroiam să ne oprim, să vă spun sincer ne temeam să nu se întâmple ceva cu noi. Am simțit că mergem pe oglindă de gheață și mergeam așa și, într-un moment, coada mașinii s-a dus așa, în prăpastie, s-a pornit. Și așa, cu 20-30 de ore pe kilometru, așa am trecut munții. Înțelegeam că suntem femei singure, suntem cu copii, absolut nu știam unde ne ducem și ce facem, ce-i în România, ce e în România, cum sunt oamenii, niciodată n-am fost după graniță. Ne temeam elementar să ne oprim, să nu se întâmple ceva cu noi și cu copiii și am mers 24 de ore eu la volan, am mers de la ora 6 până la 6, la 6 eram la TgMureș.

Din cauza războiului, Hanna și-a sacrificat cariera de avocat construită cu greu. De aproape un an, de când este în România, s-a mai întors acasă doar câteva zile. Este mulțumită că și-a găsit o casă la Șăulia de Câmpie, în județul Mureș, unde, împreună cu copilul și soțul, se simt în siguranță.

HANNA LUKIANCHENKO, mediator social Organizația Salvați Copiii România: Am lăsat o meserie super în Odesa, să mă înțelegeți, e o jertfă foarte mare, mă aflu aici din cauză că am copil. Eu aici, în România, eu mă simt în siguranță, înțelegeți? Eu acolo nu mă simt în siguranță. Eu am fost în Odesa, n-am putut mai mult de patru zile să stau acolo. Când încep sirenele și tu înțelegi că poate să vină avionul, cel care merge cu bomba, nu, vă spun sincer, pentru mine, ăsta e un pericol foarte mare pentru viață și pentru copilul meu. Patru zile cât am fost la Odesa, eu nu am dormit, vă spun sincer, eu nu știu cum oamenii se află acolo.

La scurt timp după ce a ajuns aici, a început să lucreze ca mediator social la filiala Mureș a Organizației Salvați Copiii, unde ajută refugiații ucrainieni.

HANNA LUKIANCHENKO, mediator social Organizația Salvați Copiii România: Sunt ca un mediator între Asociația Salvați Copiii și comunitatea de ucrainieni. Îi știu pe aproape toți ucrainenii. Îi cazăm, îi însoțim la imigrație, la medicul de familie, îi înregistrăm, ceea ce e principalul, de bază, îi ajutăm să-și așeze copiii la grădiniță, la școală.

România este acum, pentru Hanna și familia ei, noul acasă. Și ne mărturisește cu tristețe că nu știe ce va face în viitor. Și pentru ea, ca și pentru mulți alți refugiați, ziua de mâine rămâne o mare necunoscută.