Un ministru spaniol solicită sprijin pentru o iniţiativă care cere Curţii Penale Internaţionale să investigheze Israelul şi să emită mandat de arestare pe numele premierului Netanyahu

„Suntem martorii unui genocid în direct al statului Israel în Palestina şi nu vreau să fiu complice”, a scris ministrul interimar pe contul său X (fostul Twitter), îndemnând oamenii să semneze o petiţie intitulată „Dreptate pentru Gaza”, care are sprijinul a peste 13.000 de semnatari, printre care ministrul egalităţii spaniol, Irene Montero, şi membri ai parlamentelor şi guvernelor din mai multe ţări.

Petiţia îl îndeamnă pe procurorul-şef al CPI, Karim Khan, „să investigheze şi să judece guvernul israelian pentru crime şi pedepse colective” comise în Fâşia Gaza începând din 7 octombrie, în urma atacului brutal al grupării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului Israelului, pe care CPI îl investighează deja în cadrul unei speţe deschise încă din 2021 pentru crime de război în teritoriile palestiniene ocupate comise atât de armata israeliană, cât şi de grupurile armate palestiniene.

Iniţiativa solicită investigarea Israelului şi pentru crime împotriva umanităţii şi pentru „genocid”, o crimă care de obicei este mai greu de dovedit, deoarece necesită dovedirea „demersului intenţionat” de a comite o epurare etnică.

„Crimele împotriva populaţiei civile includ bombardamente zilnice fără discriminare împotriva infrastructurii civile precum spitale, şcoli şi adăposturi, pe lângă asediul total, întreruperea alimentării cu apă, hrană, electricitate şi combustibil şi utilizarea fosforului alb. La acestea se adaugă strămutarea forţată, războiul psihologic, planurile de curăţare etnică şi ameninţarea unei ofensive militare pe uscat, pe mare şi pe aer”, se arată în petiţie.

Semnatarii documentului subliniază un „context de genocid continuu, epurare etnică şi asediu împotriva populaţiei palestiniene blocate în Fâşie, care suferă astăzi cele mai grave consecinţe ale unei colonizări care a durat 75 de ani, decenii de ocupare ilegală” a Palestinei.

Precedentul Ucraina

Documentul solicită anchetarea, între alţii, a lui Netanyahu, a miniştrilor Apărării, Yoav Galant, şi Securităţii, Itamar Ben Gvir, a şefului Statului Major al Apărării, Hertzi Halevi, şi a lui Benjamin Gantz, membru al cabinetului de securitate al Israelului. Totodată, documentul apreciază că „sunt îndeplinite cerinţele” pentru a emite mandate de arestare împotriva lui Netanyahu şi Galant.

Contextul anchetei în Palestina este similar cu cel al Ucrainei: este un conflict armat care este încă în curs, plus că nici Rusia, nici Israelul nu sunt membri ai Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI, fapt care limitează, dar nu împiedică, jurisdicţia instanţei de judecată. Palestina a ratificat Statutul de la Roma în 2015.

Ucraina, care nu a ratificat Statutul, recunoaşte în schimb jurisdicţia CPI asupra crimelor de război comise pe teritoriul său încă din 2014, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeei de către Rusia, ceea ce a permis procurorului-şef al CPI să deschidă această anchetă, care este încă în desfăşurare şi include invazia rusă din februarie 2022.

În cadrul acestei anchete, CPI a emis în martie două mandate de arestare, unul pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi altul pe numele Mariei Lvova-Belova, comisarul prezidenţial rus pentru drepturile copilului, pentru presupusa deportare ilegală a copiilor ucraineni şi transferul acestora în Rusia, demers care echivalează cu o crimă de război.

Deşi acest ordin de arestare nu a oprit războiul din Ucraina, el limitează, de exemplu, mobilitatea lui Putin şi a Mariei Lvova-Belova, care teoretic nu se pot deplasa în cele 123 de ţări membre ale instanţei, deoarece aceste ţări ar putea – dacă sunt dispuse să îşi îndeplinească obligaţia de a coopera cu Tribunalul – să-i reţină şi să-i deporteze la Haga pentru a fi judecaţi pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi, întrucât această instanţă nu poate judeca în contumacie.

Mai mult, CPI este singura instanţă care nu recunoaşte imunitatea şefilor de stat, motiv pentru care a putut emite un ordin împotriva lui Putin în calitatea acestuia de preşedinte în exerciţiu.

Deocamdată, Karim Khan nu a menţionat dacă include crima de genocid în ancheta sa asupra situaţiei din Palestina şi nici dacă intenţionează să solicite mandate de arestare în acest caz. Israelul a numit deja ancheta „scandaloasă” şi „antisemită” şi a asigurat că nici nu acceptă jurisdicţia CPI şi nici nu va coopera cu ancheta procurorului.

„Din 7 octombrie, mi-am intensificat eforturile de a intra şi de a avea acces la locurile în care au fost comise crime în Israel (…) La fel, am făcut toate eforturile posibile pentru a intra în Gaza, dar nu s-a putut”, s-a plâns Karim Khan la 30 octombrie, după o vizită la punctul de trecere a frontierei de la Rafah, dintre Egipt şi Fâşia Gaza.

În schimb, în Ucraina, procurorul-şef al CPI a reuşit să adune dovezi, aminteşte EFE.