Ultimul Paște din viața familiei Ceaușescu

De sărbătorile religioase, Ceaușeștii se delectau cu produse tradiționale adecvate momentului, dar o făceau ca și când acela ar fi fost „întâmplător” meniul propus de personalul administrativ, iar ei doar se...resemnau. Premonitoriu parcă, ultimul Paște din viața Ceaușeștilor le-a dat prilejul să o țină tot într-o sărbătoare, de duminică și până joi, lucru neobișnuit pentru acea perioadă, când fiecare român, indiferent de prilej, de la cel mai mic până la conducător, lucra 6 zile din 7.

19 Aprilie 2020, 11:08 (actualizat 21 Aprilie 2020, 13:11) |
Ultimul Paște din viața familiei Ceaușescu

Patimile Cabinetului 2, în Săptămâna Neagră

La 24 aprilie 1989 începea după calendarul ortodox,  „săptămâna patimilor”. Cu toate acestea, românii se pregăteau mai fericiți ca oricând, pentru că, în 1989, prima zi de Paște se nimerise să fie urmată de două sărbători mari ale partidului-1 și 2 mai, care erau zile libere.

Agenda de lucru a Elenei Ceaușescu poartă mărturia faptului că în „săptămâna neagră”, soața conducătorului a tras din greu la pregătirea lui „1 mai muncitoresc” și a „zilei tineretului”, sărbătorită pe 2 mai.

Istoricul Lavinia Betea a scris o carte despre ultimul an din viața Ceaușeștilor, în care relatează consemnări din agenda în care șeful de cabinet al soției liderului comunist nota cu maximă seriozitate prezențele la ședințe și vizitele de lucru, precum și orele de intrare și ieșire ale vizitatorilor săi. Aflăm astfel că, „lunea mare” a ultimului său an din viață, Ceaușeasca a dedicat-o unor întâlniri cu Constantin Olteanu-secretarul CC cu propaganda și cu directorul general de pe atunci al Radioteleviziunii Române, Constantin Petre.

Elena Ceaușescu era cea care tăia și spânzura

Ca în oricare altă zi din viața ultimilor săi ani, Ceaușeasca nu s-a putut dispensa de ritualul de a o vedea pe Poliana Cristescu-fosta soție a mezinului său Nicu, de care o lega o strânsă prietenie. La fel, nu exista zi în care să nu-și părăsească celebrul Cabinet 2, pentru a lua în mâini hățurile Cabinetului 1, condus „în principiu”, de Ceaușescu. „La Cabinetul 1, Elena Ceaușescu intra oricând și peste oricine. După amiaza, (n.r. 26 apr. 1989, miercurea dinaintea Paștelui), câteva minute i-a primit pe Curticeanu și pe Milea. Deși, armata nu făcea parte din responsabilitățile ei. Se vede că profitând de boala soțului și le-a extins. Exceptând cazurile în care uza de prerogativele șefiei de cadre când decidea și asupra promovărilor militare sau de cele de președinte al Consiliului Național de Știință și Tehnologie prin care putea aviza și noutățile din dotarea armatei.” (Lavinia Betea)

Ceaușescu miza pe o longevitate matusalemică

În zilele acelea de sfărșit de aprilie 1989, nu au lipsit nici întâlnirile care au avut ca temă organizarea Congresului al XVI-lea al partidului. „În pofida informațiilor din țările vecine și mai ales din Uniunea Sovietică, Ceaușescu pregătea Congresul ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat în vecini. Se gândeau soții Ceaușescu că acesta ar putea fi ultimul lor congres? Dumitru Popescu, alt bun cunoscător al personalității lor, făcea următoarele mărturisiri privind imaginea de sine a lui Ceaușescu: ”(Lavinia Betea)

În sâmbăta dinaintea Paștelui a fost și o ședință a Biroului Permanent al CPEx. Deși în 1989, forul decizional număra 8 membri, contau doar Nicolae și Elena Ceaușescu. Stenograme ale acestor ședințe nu s-au făcut. De altfel, după mărturiile participanților, nicio stenogramă CPEx nu reproducea integral discuțiile de acolo. Căci, se întâmpla ca între soții Ceaușescu să se ivească divergențe în plină ședință. Ceaușeasca emitea adesea idei șocante pe care Ceaușescu încerca să le tempereze. Și acest lucru nu avea cum să fie consemnat!

„Ceaușeștii vor să ne numere, să vadă câți am mai ieșit din iarnă”

Cu o zi înaintea Paștelui, Ceaușeștii au fost prezenți și la Adunarea Festivă pentru 1 mai. „Nu se mai defila ca-n anii 1950-1970, dar circula bancul că de 1 Mai va trebui să defileze toată populația, de la mic la mare. Căci Ceaușeștii vor să ne numere, să vadă câți am mai ieșit din iarnă.” (Lavinia Betea)

În tot acest timp, la reședința din Snagov se pregăteau bucatele pentru masa de Paște. Ca tot românul, și soții Ceaușescu mâncau miel, pască, ouă roșii și cozonac. Dar, se mergea pe minciuna că doar ar fi „gustat” din masa personalului administrativ” și că „înfruptarea” nu ar fi avut nicio legătură cu sărbătoarea creștină.

Agenda Elenei Ceaușescu consemnează faptul că ea s-a întors la lucru abia joi, în 4 mai, după ce a sărbătorit în familie.

Autor: Raluca Rogojină

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 17°C
IASI 15°C 15°C
CLUJ 14°C 13°C
CONSTANTA 14°C 15°C
CRAIOVA 15°C 18°C
BRASOV 12°C 14°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI