ULTIMA EDIȚIE | Viziunea lui Coandă despre cum pot fi valorificate ideile savanților români, adusă în prezent. De la tehnologie la medicină personalizată

Henri Coandă, în 1969 – interviu TVR: „Nu trebuie să admirăm o mașină, un automobil, sau un aeroplan, sau așa ceva. Adevărul adevărat: trebuie să admirăm creierul care a fost capabil să-l creeze, să-l facă. Ei, acest creier, ce numim noi ‘materia cenușie’, este în mare cantitate în țară și lipsește în țările celelalte. Și atunci mă întreb dacă n-am putea să considerăm această materie cenușie, adică gândirea românească, așa fel încât ceilalți să vie să ne ajute în mod financiar, cumpărându-ne ideile noastre, iar nu noi să plătim la alții transformările ideilor românești. Când am avut un om cum a fost Danielopolu sau un om cum a fost Marinescu, Gheorghe Marinescu, care au creat știința neurologică, această creare a acestor oameni a trecut cam puțin cunoscută. Și vezi în spitalele franceze și în străinătate, vezi locașuri care poartă numele de Babeș, și Marinescu, și ăștia toți, și noi abia, tineretul abia știe cine sunt„.

„De fapt, sunt nume de mari savanți de la Medicină. Daniel Danielopolu, Gheorghe Marinescu, și am să vin acum în zilele noastre, sau mai aproape de zilele noastre, la George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, care a plecat de la noi din facultate, la 36 de ani, conferențiar fiind, și care a descoperit o nouă specialitate medicală pe mapamond – biologia celulară. Este cea care în momentul de față a revoluționat medicina în întregime în ceea ce privește diagnosticele și tratamentele, motiv pentru care vorbim acum de medicină personalizată”, a ținut să sublinieze rectorul Universității de Medicină și Farmacie, academicianul Ioanel Sinescu.

„Este fără precedent ceea ce medicina înseamnă astăzi ca tehnologizare, ca explozie tehnologică, ca metode noi de diagnostic și de tratament, care gândite de ingineri, gândite de cercetători de pretutindeni, nu numai din România, capătă aplicabilitate în medicină, aplicabilitate practică„, subliniază academicianul Ioanel Sinescu.

„Există un cerc, niște oameni gândesc, fie din domeniul ingineriei, fie din alte domenii, chiar de la medicină și din medicina fundamentală, aduc în sfera atenției o serie de noi metode de diagnostic, noi metode de tratament, care înseamnă tehnologii de regulă avansate. Am ajuns, știm prea bine, în momentul de față, să studiem celula și nu numai celula, genele, să determinăm dacă cumva, odată ce apar probleme, avem predispoziție de a face o anumită boală cândva, în existența noastră, deci medicina a evoluat extraordinar de mult în baza cercetării”, a adăugat rectorul Universității de Medicină și Farmacie.

O serie de descoperiri ajung în medicină ca mijloace de diagnostic și de tratament, nu de fiecare dată valide din start și la anvergură maximă. Ele se validează pe măsură ce sunt folosite și astfel evoluează medicina, a explicat Sinescu.

Un exemplu concret este colaborarea dintre specialiștii Universității Politehnica cu cei de la Medicină pentru dezvoltarea unei aplicații destinate copiilor cu autism.

Cu ajutorul roboților umanoizi, sunt dezvoltate softuri specializate care să faciliteze interacțiunea copiilor cu mediul înconjurător. Se lucrează astfel inclusiv la facilitarea interacțiunii cu medicii, cu părinții.

Aplicația este deja în faza de testare.

Universitatea Politehnica mai colaborează cu instituții cheie ale statului pentru a integra roboții umanoizi în operațiunile de urgență. „Nu vorbim despre intenții, ci vorbim de teste pe care le efectuăm în acest moment împreună cu profesorii de la Medicină și cu Departamentul pentru Situații de Urgență”, a arătat Mihnea Costoiu.

La Universitatea Politehnica există un laborator care a și fost premiat de curând, în care se studiază modalitățile de „personalizare” a unui organ, astfel încât să fie perfect compatibil cu organismul, pornind de la ADN-ul pacientului.

Săptămâna aceasta, la Universitatea Politehnica din București au fost prezenți cei mai importanți reprezentanți ai lumii academice tehnice din Europa și nu numai – 29 de rectori, președinți de universități, savanți din cea mai importantă asociație care reunește universitățile tehnice din Europa. „Universitatea Politehnica din București este în acest moment un lider în zona noastră de inginerie, în zona tehnică, nu doar în România, ci în acest spațiu al lumii”, a subliniat rectorul Mihnea Costoiu.