Ucraina: Dreptul românilor de a-şi vorbi limba. Un drept pierdut

Viorel Puiu s-a născut în Ucraina, la Stăneşti. Trăieşte de peste 20 de ani în România. Merge de câteva ori pe an în satul natal din Ucraina. El nu crede că limba română va mai fi  curând limbă regională în Ucraina, un drept câştigat cu greu.

Ucraineanul stabilit în România spune că românii îşi vor pierde identitatea naţională odată cu interzicea limbii române.

Vasile Tărâţeanu este ziarist la publicaţia Arcaşul Cernăuţi. Nici el nu crede că interzicerea limbii române este o chestiune provizorie. Speranţa stă acum în instituţiile europene.

Legea privind limbile minoritătilor a fost abolită de Parlamentul de la Kiev. Actul normativ, adoptat acum doi ani, permitea utilizarea oficială a limbilor regionale în institutiile publice locale. De la adoptarea legii, limba română a fost folosită ca limbă regională în mai multe localităţi din Ucraina.

Ministerul de Externe de la Bucureşti arată că Ucraina trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale pentru a rămâne ancorată în parcursul său european.

"Ministerul Afacerilor Externe exprimă aşteptarea ca autorităţile de la Kiev să întreprindă cât mai rapid demersuri pentru elaborarea şi adoptarea unei noi reglementări cuprinzătoare în materie, care să ţină cont de prevederile convenţiilor internaţionale la care Ucraina este parte, prioritar de  dispoziţiile Cartei europene asupra limbilor regionale şi minoritare şi ale Convenţiei cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi care să remedieze deficienţele constatate anterior.

Nu trebuie lăsat să se perpetueze un vid legislativ, cu atât mai puţin să existe un regres la o legislaţie anterioară defavorabilă într-un domeniu de importanţă crucială pentru statalitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei precum şi pentru progresul său pe calea pro-europeană", subliniază MAE într-un comunicat de presă.

Despre făgaşul european al Ucrainei a vorbit pentru Ora de Ştiri şi analistul Stanislav Secrieru.

*