Twitter intră în „epoca Musk”. Controverse după anunțul preluării platformei de către cel mai bogat om din lume

Acțiunile Twitter au înregistrat deja un salt de 6% după anunț.

Negocierile n-au fost floare la ureche. Musk a dat o „luptă de tranșee”. Strânși cu ușa, cei de laTwitter au început să negocieze cu Musk achiziţionarea companiei la preţul propus de 54,20 dolari pe acţiune. Acest preţ reprezintă o primă de 38%, comparativ cu cotaţia înregistrată la data de 1 aprilie, ultima zi înainte ca Musk să provoace o surpriză prin anunţul că a acumulat o participaţie de peste 9% la platforma de socializare Twitter.

În urma tranzacţiei, Twitter nu va mai fi o companie publică, aşa cum era de la Oferta Publică Iniţială din 2013.

„Libertatea de exprimare este temelia unei democraţii funcţionale, şi Twitter este piaţa oraşului digitală unde sunt dezbătute problemele vitale pentru viitorul umanităţii”, se arată într-un comunicat al şefului Tesla.

Elon Musk, care este la rândul său un utilizator înfocat al Twitter, are 80 de milioane de utilizatori şi a folosit platforma pentru a influența piețele financiare.

În ultima vreme, Musk a criticat platforma de socializare şi politicile sale. Potrivit acestuia, Twitter subminează democraţia prin eşecul de a adera la principiile libertăţii de exprimare.

Musk, care este şi fondator şi director general la compania de rachete SpaceX, precum şi la start-up-ul Neuralink sau la firma de infrastructură The Boring Company, este, teoretic, cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată de Bloomberg la peste 300 de miliarde de dolari.

Mumă și ciumă

Părerile sunt împărțite în privința privatizării Twitter. Unii au apăsat butonul de panică. Alții au deschis șampania. Unele voci consideră periculos faptul că cea mai influentă, la nivel politic, rețea de socializare din spațiul atlantic a ajuns în mâna celui mai puternic magnat de pe planetă, în timp ce altele aclamă tranzacția ca fiind un pas spre „însănătoșirea” libertății de exprimare pe Twitter, văzută în ultima vreme ca fiind viciată de propaganda corectitudinii politice și de „cultura anulării”.

Poate cea mai celebră „expulzare” de pe Twitter este cea a fostului președinte american Donald Trump. Reacția lui după anunțul achiziției?

„Nu, nu mă voi întoarce pe Twitter”, i-a spus Trump lui Joe Kernen de la  CNBC. „Voi fi pe Truth Social în cursul săptămânii. E în program. Avem o mulţime de oameni înscrişi. Îmi place de Elon Musk. Imi place foarte mult. Este un individ excelent. Am făcut multe pentru Twitter când eram la Casa Albă. Am fost dezamăgit de felul în care am fost tratat de Twitter. Nu mă voi întoarce pe Twitter”, a spus el.

Tabăra contra

Pentru Kyla Garrett-Wagner, profesoară de dreptul comunicațiilor în cadrul Universității Syracuse, preluarea de către Musk a Twitter nu este o victorie a libertății de exprimare.

„Ceea ce am făcut este să punem și mai multă putere în mai puține mâini”, a declarat ea pentru AFP. „Dacă Elon Musk decide mâine că vrea să închidă Twitter pentru o săptămână, poate face asta.”

„Acesta nu-i colțul străzii”, a adăugat Garrett-Wagner. „Acesta este proverbialul Vest Sălbatic, dar deținut de o elită minoritară care nu reprezintă vocile minorităților.”

„Musk spune că va transforma Twitter într-o platformă de socializare fără moderare; au fost mai multe încercări dintr-astea și n-au funcționat”, a declarat pentru NDTV analistul Rob Enderle de la Enderle Group.

Dacă Musk retrage filtrele de arbitraj de pe Twitter, agențiile de publicitate ar trebui, de asemenea, să preia conducerea pentru a se asigura că mesajele lor nu vor fi asociate cu un conținut toxic, atrage atenția șeful Media Matters for America, Angelo Carusone.

„Responsabilitatea revine acum celor mai buni agenți de publicitate ai Twitter, care trebuie să clarifice că, dacă Twitter va da deschide larg porțile pentru ură, extremism și dezinformare, ei se vor retrage” de pe platformă, a declarat Carusone.

„Este de asemenea esențial ca Google și Apple să mențină Twitter la aceleași standarde pe care le-au aplicat altor aplicații, precum Parler”, a adăugat el, referindu-se la o rețea de socializare populară printre conservatori.

Tabăra pro

Cum se vede situația din tabăra optimiștilor?

Jessica Melugin, directorul Centrului pentru Tehnologie și Inovare din Institutul pentru Întreprinderi Competitive, a adăugat că acordul fie va rezolva toate problemele legate de libertatea de exprimare, fie va transforma platforma într-un „peisaj infernal inutilizabil”, adică sufocat de conținut inacceptabil.

„Desigur, nimeni nu știe cu adevărat ce va face și în ce efect va genera, dar este sigur că eforturile lui sunt de preferat soluțiilor guvernamentale de reglementare propuse”, a explicat Melugin pentru Forbes. „Orice schimbări va face Musk vor fi clar superioare reglementărilor guvernamentale, deoarece acestea se vor întâmpla doar pe-o singură platformă din multitudinea aflată la dispoziția utilizatorilor. Dacă noile sale politici vor face Twitter mai bun și pe utilizatorii săi mai fericiți, atunci alte platforme pot copia modelul. Dacă Musk va lua decizii care vor înrăutăți lucrurile, cel puțin consecințele vor fi limitate la Twitter. Reglementările guvernamentale pentru moderarea conținutului, pe de altă parte, supun mult mai mulți utilizatori de rețele de socializare la rezultate negative, deoarece acoperă toate (sau toate cele mai mari) platforme”, a argumentat Jessica Melugin.

„Twitter, împreună cu alte mari platforme tehnologice, cum ar fi Facebook, YouTube, Pinterest și Amazon, s-au angajat de ani de zile în tactici precum interdicția, cenzura, anularea oricui a fost împotriva ideologiei dominante”, a declarat Tom Garrubba, vicepreședinte al colectivului de cercetare în domeniul securității cibernetice Shared Assessments.

„Pretențiile lor de a face acest lucru au variat de la strigăte de «salvare a democrației» la «știri false» sau că informațiile provin de la «interferențe străine», și au ridicat multe sprâncene. Acest lucru a fost observat de toți, cu excepția celor care refuză să privească dincolo de granițele centurii D.C. sau ale marilor orașe metropolitane de coastă”, a adăugat Garrubba. „Destul de amuzant, aceiași radiodifuzori și giganți ai tehnologiei care și-au trâmbițat consternarea față de Elon Musk – care este un mare susținător al libertății de exprimare – în preluarea unui canal de informații atât de proeminent precum Twitter, nu au avut nicio problemă când Jeff Bezos, CEO al Amazon, a cumpărat Washington Post.”

Cei Cinci Mari

Să aruncăm, însă, o privire asupra contextului mai larg al BigTech în care se încadrează spectaculoasa tranzacție.

Titanii Americii din sectorul tehnologiei fac sume imorale de bani, scrie The Economist într-o analiză.

În 2021, veniturile combinate ale Alphabet, Amazon, Apple, Meta (Facebook) și Microsoft au ajuns la 1,4 trilioane de dolari. Aceste bogății provin dintr-un spectru larg și în continuă expansiune de surse: de la telefoane și produse farmaceutice la streaming video și asistenți virtuali.

Analiștii se așteaptă ca vânzările combinate ale cvintetului tehnologic să fi depășit 340 de miliarde de dolari în primele trei luni ale anului 2022, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Într-un ritual trimestrial cu startul pe 26 aprilie, când cei cinci mari încep să-și raporteze ultimele câștiguri faraonice.

Marile firme de tehnologie sunt dornice să se fălească cu cifre impresionante, precum și cu diversele lor oferte. Nu atât de darnică este transparența lor și când vine vorba de câștiguri, subliniază The Economist.

Rapoartele anuale și alte informații dezvluite public tind să grupeze fluxuri mari de venituri și să le descrie în termeni mai vagi. Anul trecut, de exemplu, vânzările celor cinci giganți au fost împărțite în 32 de segmente de afaceri în total. Aceasta se compară cu 56 de segmente pentru cele cinci firme care nu sunt din domeniul tehnologic cu cele mai mari venituri din America.

Apple își împarte vânzările în cinci felii; Meta în doar trei. Categoria pe care Alphabet o etichetează drept „Google Other” a avut venituri de 28 de miliarde de dolari anul trecut. Include magazinul de aplicații Google, vânzările de smartphone-uri și alte dispozitive și abonamente de la YouTube, o subsidiară. Anul trecut, veniturile din publicitate ale YouTube, pe care Alphabet le-a dezvăluit pentru prima dată abia în 2020, au ajuns la 29 de miliarde de dolari. Asta înseamnă că, în 2021, Google Other și afacerile publicitare ale YouTube au generat fiecare mai mulți bani decât patru cincimi din companiile din indicele S&P 500 al celor mai mari firme americane.

Opacitatea are sens în afaceri. Ținerea rivalilor în întuneric ajută la asigurarea faptului că aceștia nu vor încerca să reproducă o unitate de afaceri prețuită și să nu mănânce marjele acesteia, notează The Economist.

Andy Jassy, șeful Amazon, s-a plâns de perspectiva de a dezvălui situația financiară a firmei sale, deoarece aceasta conține „informații competitive utile”.

În mod iritant pentru Jassy și colegii săi moguli, vălul secretomaniei devine din ce în ce mai subțire. Autoritățile de reglementare, legiuitorii și investitorii văd acest lucru ca pe o problemă și cer mai multă transparență cu privire la orice, de la modul în care funcționează platformele de plăți ale marilor tehnologii până la cantitatea de emisii de carbon pe care companiile le emit.

The Economist a răsfoit documente judecătorești, e-mailuri interne, note ale analiștilor și fișiere scurse despre Alphabet, Amazon, Apple și Meta (Microsoft a reușit să evite de data aceasta controlul antitrust, așa că informațiile secrete despre finanțele sale sunt mai rare).

Ceea ce reiese este o viziune a industriei tehnologiei în care titanii par mai vulnerabili decât sugerează omnipotența lor de paradă. Fondurile lor secrete de profit sunt într-adevăr profunde. Dar secretele financiare ale firmelor trădează și slăbiciuni. Trei ies în evidență:

• concentrare ridicată a profiturilor;
• loialitatea în scădere a clienților;
• și sumele mari expuse riscului din acțiunile antitrust asortate.

Poate că cele mai mari surse discrete de profit pentru Alphabet și Apple sunt magazinele lor de aplicații. Firmele iau un comision pentru toate cheltuielile în aplicație pe aceste platforme, de obicei de aproximativ 30% (deși, în încercarea de a liniști autoritățile de reglementare, oferă din ce în ce mai mult tarife mai mici pentru dezvoltatorii mici și pentru cei ale căror aplicații se bazează pe abonamente). Fluxurile de venituri sunt medii. În 2019, au fost în jur de 11 miliarde de dolari pentru Google. Analiştii estimează că pentru magazinul Apple a fost de 25 de miliarde de dolari anul trecut.

Amazon și Meta sunt (ceva) mai puțin secretoși cu privire la sursele veniturilor și profiturilor lor. În ciuda rebranding-ului luat și a pivotării către „metaversul” realității virtuale, Meta nu se sfiește să admită că obține în continuare 97% din veniturile din publicitatea online. Amazon chiar se bucură să dezvăluie veniturile din controversatul său Marketplace, unde furnizorii terți își vând mărfurile, plătind echivalentul a 19% din aceste vânzări pentru privilegiu (în creștere de la 11% în 2017) și concurând cu propria afacere de vânzare cu amănuntul a Amazon. Marketplace a contribuit cu 103 de miliarde de dolari la linia de top a Amazon în 2021, o creștere de șase ori față de 2015 și 22% din totalul companiei, scrie The Economist.

Dintre numeroasele transformări care au loc în economia SUA, niciuna nu este mai importantă decât ascensiunea platformelor gigantice de internet, avertiza în 2020 celebrul filosof politic Francis Fukuyama într-un eseu publicat în Foreign Affairs.

„Amazon, Apple, Facebook, Google și Twitter, deja puternice înainte de pandemia COVID-19, au devenit și mai importante în timpul acesteia, întrucât o mare parte din viața de zi cu zi se mișcă online. Oricât de convenabilă este tehnologia lor, apariția unor astfel de corporații dominante ar trebui să sune clopotele de alarmă – nu doar pentru că dețin atât de multă putere economică, ci și pentru că dețin atât de mult control asupra comunicării politice. Aceste creaturi domină acum diseminarea informațiilor și coordonarea mobilizării politice, creând amenințări unice pentru o democrație care funcționează bine”, nota Fukuyama.