Turcia – democrație parlamentară sau regim prezidențial executiv? Schimbările pe care le aduce reforma constituțională

Erdogan spune că actuala Constituție – fiind rezultatul unei lovituri de stat, a fost votată când era armata la putere – este încremenită, nu funcționează și nu permite Turciei să se modernizeze. Președintele s-a implicat cu toată forța în campania pentru DA la referendumul din 16 aprilie. Cere alegatorilor să aprobe modificarea Constituției, pentru că ar fi un vot – spune Erdogan – pentru o Turcie nouă, modernă și stabilă.

Practic, președintele va deține monopolul, dacă se aprobă reforma constituțională. Tabăra NU, cei care se opun schimbărilor și îi îndeamnă pe alegători să voteze împotrivă, cred că în Turcia se va instaura dictatura.

Iată care sunt principalele schimbări:

– Postul de prim-ministru dispare. Președintele va fi șeful statului și va conduce și guvernul. Tot el îi va numi pe miniștri și în, mare parte, va face numirile în posturile cheie din justiție.

– Președintele va putea dizolva Parlamentul, care crește de la 550 la 600 de deputați. Președintele va putea guverna prin decrete de urgență.

– Președintele ar putea rămâne la putere mai mult de 10 ani, adică două mandate, cât are dreptul acum. Dacă dizolvă parlamentul la finalul celui de al doilea mandat, își poate prelungi șederea în fruntea statului și a guvernului.

– Acum, Constituția interzice președintelui să mai aibă legături cu partidul său. În cazul în care trec modificările propuse, situația va fi alta: președintele își va putea conduce partidul.