Tulpina britanică a coronavirusului, greu de depistat la teste. În România, doar trei laboratoare le pot face

Fără simptome diferite de infecția cu SARS-CoV-2, mutația britanică a coronavirusului este o provocare pentru metodele folosite până acum pentru diagnosticarea pacienților COVID.

Testele actuale detectează un număr limitat de gene din structura virusului.

Prof.univ.dr. Mihai Dimian, prorector cu activitatea ştiinţifică, Universitatea din Suceava: Chiar și testele PCR analizează două sau în cel mai bun caz 3, dar în general 2 gene prezența. Una din mutațiile acestei noi variante acționează asupra uneia din cele două gene. În cazul de față, dacă se întâmplă că aia pe care o presupuneai pozitivă să fie tocmai asta cu mutație și nu ți-o detectează diagnosticul PCR, iată cum cele cu rezultate echivoce devin fals negative și lași oamenii cu impresia că nu au acest virus.

Specialiștii spun că noua tulpină a virusului nu se manifestă diferit, însă diagnosticarea este mai greoaie.

Beatrice Mahler, manager, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta: Acest diagnostic poate fi pus doar cu ajutorul laboratorului, cu această metodă care este extrem de sofisticată și de complexă dar și foarte scumpă, dar care este necesară dacă vorbim de supraveghere epidemiologică.

Laboratorul Matei Balș din Capitală este unul dintre locurile în care sunt analizate probele pacienților suspectați că sunt infectați cu varianta britanică a noului coronavirus.

Acolo sunt acum și probele celor 9 angajați ai școlii din Sectorul 2 care au intrat în contact cu o persoană infectată cu tulpina britanică.

Toate sunt analizate prin secvențiere genomică, o procedură care durează aproximativ o săptămână. Chiar și așa, Comisia Europeană recomandă să o aplicăm pentru cel puțin 5% din testele pozitive.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene: Trebuie să creștem urgent capacitatea de secvențiere a virusului în Uniunea Europeană. Este singura posibilitate, nu doar pentru a detecta noi tulpini ale virusului, ci și să reacționăm rapid în cazul lor.

Prof.univ.dr. Mihai Dimian, prorector cu activitatea ştiinţifică, Universitatea din Suceava: Asta înseamnă undeva pe lună cam 5 mii de probe minim să fie secvențiate în România. Dacă am face 80 de probe o dată, ar fi sub 1000 de lei pe probă secvențierea partea de consumabile, reactivi, în general. Sigur, se poate adauga resursa umană.

În acest context extrem de dificil, medicii atrag atenția că este vital să rămânem precauți.

Virgil Musta, șef secție Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara: În primul rand, o vaccinare cât mai rapidă, pentru că se pare că vaccinul are efect pe această tulpină și a doua măsură este respectarea cu rigurozitate a celor trei reguli de aur: purtarea măștii, igiena tegumentului și distanțarea socială.

Ministerul Sănătății vrea să finanțeze programele de secvențiere a virusului în perioada următoare.