Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Tudorel Toader: Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr. AICI raportul ministrului Justiției

Augustin Lazăr nu mai poate conduce Ministerul Public. Este concluzia anunțată de ministrul Justiției, care a finalizat evaluarea activității acestuia. Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului general. Raportul făcut de Tudorel Toader are 63 de pagini cu 20 de puncte, la fel ca în cazul Laurei Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA.

24 Octombrie 2018, 10:55 (actualizat 24 Octombrie 2018, 22:10) |
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, despre evaluarea procurorului general
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului general al României, Augustin Lazăr. El a prezentat raportul privind activitatea managerială a procurorului-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

ACTUALIZARE Ministrul Justiției, ​​Tudorel Toader, a prezentat rezultatele evaluării procurorului general, Augustin Lazăr:

  • Voi prezenta într-o scurtă declarație de presă raportul privind activitatatea managerială a procurorului general. Raportul e structurat pe 5 capitole. Prima parte se referă la baza juridică, a doua la premisele acestui raport, a treia la evaluarea în sine, a patra concluzii, a cincea propuneri. Raportul are 63 de pagini. Voi face o sinteză.
  • Față de cadrul legal, analiza subsumată a evaluării se referă la organizarea eficientă a activității, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinele manageriale.
  • Fac referire la rolul constituțional pe care îl are Ministerul Public. În activitatea judiciară reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept și drepturile și libertățile cetățenilor.
  • Vă citez un paragraf dintr-un discurs al procurorului general: Noi, instituția de azi, vom fi esența Minsiterului Public de mâine, care va avea același rol, misiune.

Partea a doua se referă la etapele instituționale, premergăptoare evaluării

  • În 2017, am făcut o prezentare pe 20 de puncte, dar spuneam că nu e oportună luarea unei măsuri. Spuneam că se impune instituirea unei atente monitorizări. Spuneam că rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție pe viitor oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate. Revenind în 2018, declanșarea și finalizarea procedurii de revocare a procurorului șef al DNA.
  • Declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general. În august anunțam public intenția.
  • Din 2017 până în august 2018 am înregistrat evoluții în activitatea procurorului general, evoluții de natură a declanșa procedura de evaluare.
Partea a treia se referă la evaluarea în sine
  • Evaluarea cuprinde 20 de puncte câte au fost și la procurorul șef al DNA.
  • Primul lucru pe care aș vrea să-l subliniez, faptul că procurorul general a susținut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului șef de la DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministru pentru a încerca să împiedice evaluarea procurorului șef al DNA. Procurorul General nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spațiul public.
  • Procurorul general contesta temeiul legal pentru evaluarea procurorului șef al DNA.
  • Întrebarea era de ce se împotrivea evaluării? Cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale. Procedând la evaluarea sa ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii sale în această înaltă demnitate. În 17 februarie 2016, Ministerul de Justiție declanșa procedura de selectare a candidatului.
  • În dosarul de candidatură nu s-a identificat un document care să conțină actul cu calificativul “foarte bine” la ultima evaluare.
  • De ce președintele a semnat candidatura cu această lipsă la dosar?
  • Evaluarea din perioada 2014 - 2016 ne arată o chestiune greu de explicat. Spune că cel evaluat a luat cunoștință de evaluare în septembrie 2018, cu o zi înainte ca răspunsul în scris să fie remis de CSM către Ministerul de Justiție.
  • Al treilea punct pe care l-am reținut: faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general.
  • Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici cele apărute în spațiul public sunt adevărate.
  • În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză.  S-a vorbit, se vorbește despre faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave.
  • Punctul 5. Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. A ajuns la secția de procurori la CSM se referea la deficiențe de ordin managerial. Ce face secția de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecției Judiciare.
  • Ce ne spune procurorul general: să avem încredere în secția de procurori că va da o soluție temeinică.
  • Punctul 6. Am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative și executive.
  • Punctul 7. Practicarea și încurajarea unor compotamente . Sintaga cu plăcere folosită când spunea niște "inculpați de rang înalt".
  • Al 8-ea punct. Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție.
  • În al 9-lea rând. Contestarea deciziilor CCR.
  • În al 10-le rând. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scrie că va lua măsurile pentru reducerea delegărilor. În realitate, dacă ne uităm pe statistică, constatăm contrariul. În mandatul său a crescut numărul delegărilor.
  • În al 11 rând. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public.
  • În al 12-lea rând. Neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale.
  • În al 13-lea rând. Contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate.
  • Punctul 14. Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor.
  • Punctul 15. O dublă măsură, tergiversarea procedurilor.
  • Punctele 16 și 17: 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu acele evenimente. Se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. Exista un ordin care spunea că dacă iei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.
  • Punctul 18.  Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.
  • Punctul 19. Ascunderea adevărului privind respectivele protocoale.
  • 20. Inadvertența în discursul public în cazul protocoalelor. A fost un gest de sfidare, după părerea mea.

Concluzii

  • Este nevoie să revenim la normalitate.Normalitatea înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale legale și interpretarea și aplicarea legii în baza loialității constituționale
  • Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general, Augustin Lazăr.

ACTUALIZARE Ministrul Justiției a anunțat pe Facebook că va face declarații la ora 18.00.

Procedura de evaluare a activității manageriale a procurorului general, Augustin Lazăr, în contextul protocoalelor încheiate cu SRI, a început pe 25 august.

Este important contextul în care ar putea fi prezentat raportul acestei evaluări, sau anunțul  revocării procurorului general.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat marți seară, că remanierea Guvernului este, mai degrabă, problema PSD. La ALDE nu este „nicio dorință de schimbare”, fapt pe care i l-a transmis și „colegului Dragnea”, la o discuție de principiu, în urmă cu câteva săptămâni, a precizat liderul ALDE. Tăriceanu a dezmințit informația potrivit căreia nu l-ar mai susține pe ministrul Justiției, Tudorel Toader.

În contextul discuțiilor despre remanierea guvernamentală, Călin Popescu-Tăriceanu declara, la finalul lunii septembrie, că  Tudorel Toader este ministru independent, pe un post al PSD.

O decizie ar putea fi luată în ședința CEx a PSD.

Înainte de o posibilă remaniere a lui Tudorel Toder, acesta trebuie să decidă dacă îl revocă pe Augustin Lazăr din funcția de procuror general.

Augustin Lazăr a atras atenția, printr-un comunicat publicat marți, că potrivit Comisiei de la Veneția noile prevederi legislative privind modalitatea de numire și revocare a procurorilor șefi ar afecta independența Justiției.

Și președintele Klaus Iohannis a cerut demisia lui Tudorel Toader, după verdictul dur dat de Comisia de la Veneția asupra modificărilor aduse Legilor Justiției și Codurilor Penale.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 5°C 3°C
IASI 3°C 2°C
CLUJ 7°C 6°C
CONSTANTA 3°C 4°C
CRAIOVA 7°C 2°C
BRASOV 5°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Noiembrie 2018, 08:16
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-11-2018
Deschidere: 8550.55
Maxim: 8592.51
Mimim: 8522.46
Variatie: 0.27%
TGN
348.50
0.99%
SNG
34.85
0.71%
FP
0.94
0%
EL
10.82
0.74%
TLV
2.36
0.21%
ELMA
0.13
10.48%
SNP
0.37
1.49%
SNN
8.43
0.24%
BRD
13.28
0.6%
SIF5
2.09
0.93%
ARHIVĂ ȘTIRI