Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Tudor Arghezi, 135 de ani de la nașterea scriitorului și publicistului

Tudor Arghezi este unul dintre autorii canonici ai literaturii române şi unul dintre cei mai apreciaţi scriitori pe care i-a dat vreodată România modernă. A fost poet, prozator şi gazetar cu o carieră literară întinsă şi foarte bogată, unul dintre autorii de prim rang a-i perioadei interbelice. Biografia scriitorului, plină de cotituri, a rămas, până astăzi, controversată în multe detalii. Vedeti imagini document cu scriitorul.

21 Mai 2015, 10:07 (actualizat 21 Mai 2015, 10:28) | Cătălin Grosu |
Tudor Arghezi, 135 de ani de la naştere / FOTO: cultural.bzi.ro

Tudor Arghezi a trăit într-o viaţă de om cât alţii în zece. A fost călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica şi diacon. A muncit în străinătate ca bijutier şi ceasornicar. Nu şi-a încheiat studiile liceale, a făcut închisoare de două ori din cauza convingerilor politice exprimate ca ziarist. A fost interzis de comunişti, trăind la limita supravieţuirii din vânzarea cireşelor de la Mărţişor.
În spatele autorului lui ”Zdreanţă” şi al ”Florilor de mucigai” stă o personalitate complexă şi un destin remarcabil. Arghezi a avut de-a lungul vieţii peste zece meserii, a oscilat între credinţă şi îndoială în relaţia cu Dumnezeu şi a făcut închisoare pentru convingerile exprimate ca publicist. A fost favorizat de unele regimuri şi interzis de altele, fiind considerat într-o vreme ”duşmanul poporului”, iar în alta ”poet naţional”.

Tudor Arghezi, pe numele său adevărat Ion N. Theodorescu, s-a născut la București, la 21 mai 1880. Tatăl său, Nae Theodorescu, originar din Gorj, a fost mic funcționar, în timp ce identitatea mamei scriitorului este până azi controversată. După școala primară, a urmat cursurile gimnaziului ''Dimitrie Cantemir'' și apoi pe cele ale liceului ''Sfântul Sava'' din București.

A debutat în 1896 în revista lui Al. Macedonski

Revista se numea ''Liga ortodoxă'' şi a debutat cu proza ''Din ziua de azi'', urmată, la scurt timp, de poezia ''Tatăl meu'', semnând Ion Theo. Este perioada în care îl cunoaște și se împrietenește cu Grigore Pișculescu (Gala Galaction), iar prietenia cu acesta va dura toată viața.

A colaborat în anii 1897-1899 la ''Revista modernă'' și la ''Viața nouă'', cu poezii și proză scurtă, începând să folosească pseudonimul Tudor Arghezi (inspirat din denumirea latină a Argeșului-Argesis).

În februarie 1900, se retrage la mânăstirea Cernica, unde, după o perioadă de noviciat primește haina monahală, devenind călugărul Iosif, iar mai târziu este hirotonit diacon. În 1905, renunță pleacă în Franța, unde, la începutul aceluiași an, se născuse primul său fiu, Eliazar (viitorul artist fotograf Elie Lothar). De aici pleacă în Elveția, unde audiază cursuri la Universitatea din Geneva, frecventează asiduu bibliotecile și practică diverse meserii (1905-1910).

Revine în țară în 1910 și începe colaborarea la ''Facla'', ''Viața Românească'', ''Rampa'' ș.a. cu versuri, pamflete, polemici. A condus, alături de Gala Galaction, revista ''Cronica'' (1915-1916).

În 1916, s-a căsătorit cu Paraschiva Burda, originară din Bucovina, cu care a avut doi copii: Domnica (Mitzura) și Iosif (Baruțu).

Este condamnat în procesul ziariștilor colaboraționiști

Ca urmare a articolelor în care se pronunțase în favoarea neutralității României în Primul Război Mondial, este condamnat în procesul ziariștilor colaboraționiști, din 1918, și întemnițat la închisoarea Văcărești, fiind grațiat în 1919, la intervenția lui Nicolae Iorga.

Din 1922 a condus revista ''Cugetul românesc'', apoi ziarul ''Națiunea'' (1923), unde a publicat ''Amintirile ierodiaconului Iosif''. Colaborează, totodată, la publicațiile "Viața românească", "Adevărul literar și artistic" , "Rampa", "Contimporanul" ș.a.

În 1926, cumpără un teren pe dealul Mărțișorului, aproape de închisoarea Văcărești, unde începe să sădească pomi fructiferi și viță-de-vie și unde va construi, pe parcursul mai multor ani, celebra casă ''Mărțișor'' (după planuri întocmite chiar de către poet), cu anexe și o tipografie unde Arghezi intenționa să-și publice întreaga operă. Se mută cu familia la ''Mărțișor'' în 1930.

''Cuvinte potrivite'', primul volum de versuri

La vârsta de 47 de ani, în 1927, Tudor Arghezi își publică primul volum de versuri, ''Cuvinte potrivite''. Apariția acestuia, primit cu elogii de criticii din acea perioadă, a marcat consacrarea poetului (Premiul Societății Scriitorilor din România, 1927).

Un an mai târziu începe să editeze, într-o concepție grafică originală, ''Bilete de papagal'' (1928-1929; 1930; 1937-1938; 1945), unde a lansat câțiva poeți tineri de valoare. Debutul în proză are loc în 1929, când apare volumul ''Icoane de lemn''. În 1931, apare volumul ''Flori de mucigai'' (1931), cu binecunoscutul autoportret al poetului.

În continuare apar noi volume de proză: ''Cartea cu jucării'' (1931), ''Tablete din Țara lui Kuty'' (1933), ''Cimitirul Buna-Vestire'' (1936) etc.

În 1934, i s-a acordat Premiul Național pentru Poezie, alături de George Bacovia.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a deținut rubrica ''Bilete de papagal'' din ziarul ''Informația zilei'', unde a publicat, în septembrie 1943, celebrul pamflet ''Baroane!'', îndreptat împotriva ambasadorului Germaniei la București, baronul Manfred von Killinger, pentru care a fost arestat și apoi internat în lagărul de la Târgu Jiu (1943-1944). După 1945, a început o febrilă activitate publicistică la ''Adevărul'', ''Jurnalul de dimineață'' ș.a., iar în 1946 a fost distins cu Premiul Național pentru Literatură.

Devine ținta unor atacuri în presa vremii, pornindu-se de la poeziile din ''Una sută una poeme'' (1947), apoi opera sa literară este pusă sub interdicție. Tipografia de la ''Mărțișor'' i-a fost confiscată în 1948, iar pentru familia poetului au urmat ani grei. În această perioadă, Tudor Arghezi a tradus din limba rusă (între altele, ''Suflete moarte'' de Gogol), iar în limba franceză — ''În floarea vieții'' de Anatole France. În 1954, îi apare volumul de versuri pentru copii ''Prisaca''. De acum vor fi reluate și colaborările la principalele reviste literare și în presa centrală.

Este membru titular al Academiei Române din 2 iulie 1955, iar în 1957 este ales și în Marea Adunare Națională. Avea să fie sărbătorit ca poet național la împlinirea vârstei de 80, și respectiv 85 de ani.

În 1965, i-a fost decernat Premiul internațional ''Herder'' și în același an a fost ales membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte.

A donat statului întreaga proprietate a ''Mărțișorului''

Donaţia a fost făcută în anul 1966, iar condiția era  ca aceasta să devină, după moartea sa, Casă memorială. În iunie 1974, ''Mărțișorul'' a devenit Casă memorială patronată de Muzeul Literaturii Române.

''MĂRȚIȘORUL e patria literaturii mele. De acolo au ieșit CUVINTELE POTRIVITE și toate scrierile adunate acuma într-o mulțime de volume, gândite la o masă dintr-o cameră mică pe care mi-o rezervasem pentru reverie... Pentru mine, Mărțișorul e un lucru de neuitat. Cred că acolo mi s-a plămădit cerneala și mi-a înviat oarecum condeiul'', mărturisea Tudor Arghezi.

Scriitorul s-a stins din viață la 14 iulie 1967, la puțin timp de la moartea soției sale Paraschiva (1966), fiind înmormântat, alături de ea, în grădina casei din ''Mărțișor''. Are parte de onoruri naţionale.

În anul 2000, începe editarea operei complete a scriitorului Tudor Arghezi în colecția ''Opere fundamentale'', coordonată de Fundația pentru Știință și Artă și Editura Univers Enciclopedic, la care, se alătură, din 2003, Editura Academiei Române.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SPECIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 2°C 1°C
IASI 1°C -1°C
CLUJ 7°C 7°C
CONSTANTA 5°C 8°C
CRAIOVA 1°C 2°C
BRASOV 3°C 2°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Noiembrie 2018, 22:43
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-11-2018
Deschidere: 8574.88
Maxim: 8574.88
Mimim: 8537.32
Variatie: -0.1%
SNG
34.85
0.14%
SNP
0.38
0.53%
TLV
2.35
0.43%
ATB
0.48
0.83%
FP
0.94
0.21%
BRD
13.44
0.45%
SNN
8.49
0.47%
COTE
86.20
0.12%
M
27.40
0%
TEL
23.50
0%
ARHIVĂ ȘTIRI