Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Tribunalul respinge modificările la Statutul PNL, în baza cărora Klaus Iohannis a devenit preşedinte

Noul statut al PNL adoptat la Congresul din iunie nu este legal. Tribunalul Bucureşti a respins noua conducere a PNL, pe motiv că modificarea statutului partidului referitoare la vechimea lui Klaus Iohannis s-a făcut în mod ilegal. Schimbările au fost contestate de primarul liberal din Pucioasa. Hotărârea nu este definitivă.

09 Septembrie 2014, 10:20 (actualizat 09 Septembrie 2014, 18:04) |
Ludovic Orban despre statutul PNL
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:

Tribunalul Bucureşti a respins modificarea statutului pentru alegerea lui Klaus Iohannis în fruntea PNL. Potrivit magistraţilor, statutul PNL validat la ultimul congres este ilegal. PNL a votat o derogare pentru ca Iohannis să poată candida la şefia partidului. El nu avea cel puţin doi ani vechime în partid.

Potrivit Legii partidelor politice, dacă Tribunalul respinge notificările formaţiunilor politice, statutul acestora şi conducerea revin la forma iniţială. Iar dacă se revine la vechiul statut, Iohannis ar putea piarde conducerea partidului. Mai mult, ar fi pusă în pericol şi fuziunea cu PDL.

Partidul Naţional Liberal susţine că decizia Tribunalului Bucureşti nu afectează calitatea lui Klaus Iohannis de preşedinte al formaţiunii şi nici pe cea de candidat la alegerile prezidenţiale.

Liderii liberali spun însă că decizia judecătorilor se referă strict la statut, nu şi la noua conducere a partidului şi că vor face recurs la Curtea de Apel.

VIDEO
Statutul PNL, respins de tribunal

ACTUALIZARE 18.03 Klaus Iohannis spune că decizia Tribunalului Bucureşti privind modificarea statutului PNL nu influenţează în niciun fel calitatea sa de preşedinte al PNL, şi nici candidatura sa la Preşedinţie, el spunând că, după ce vor vedea motivarea instanţei, "probabil" că liberalii o vor contesta.

ACTUALIZARE 14.20 Indiferent ce decide instanţa, Klaus Iohannis este preşedintele PNL, chiar dacă era cu statutul de interimar încă dinainte de congresul partidului. După demisia domnului Antonescu din funcţia  de preşedinte, după alegerile europarlamnetare, Delegaţia Permanentă Naţională l-a investit pe domnul Klaus Iohannis, deoarece la data respectivă era primvicepreşedinte", a explicat  vicepreşedintele PNL Ludovic Orban, prin telefon, pentru Telejurnal.

ACTUALIZARE 13.13 PNL susține că decizia Tribunalului București cu privire la unele modificări aduse statutului partidului nu afectează candidatura lui Klaus Iohannis la Președinție. "Din minuta redactată de Tribunal, reiese foarte clar că nu există niciun fel de obiecțiuni din partea completului care a judecat acest dosar în ceea ce privește alegerea noii conduceri a partidului. Instanța a dispus ca toate documentele referitoare la alegerea conducerii PNL să fie înregistrate în Registrul partidelor politice. Nu există niciun fel de problemă cu privire la legitimitatea și legalitatea noii conduceri a PNL. Hotărârea Tribunalului București nu afectează în niciun fel candidatura domnului Klaus Iohannis la Președinția României. Alianța Creștin-Liberală l-a desemnat pe domnul Iohannis candidat la Președinție în urma unei decizii politice, care nu a avut la bază calitatea sa formală de președinte al PNL", se arată într-un comunicat al PNL,  citat de Agerpres.

ACTUALIZARE 12.18 Partidul Național Liberal va contesta decizia Tribunalului București prin care au fost respinse unele modificări aduse statutului partidului, a declarat marți purtătorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu, care a adăugat că nu există niciun fel de problemă cu înregistrarea conducerii PNL. "Nu avem o problemă cu admiterea acțiunii decât în parte. Conducerea partidului și celelalte documente ce atestă desfășurarea lucrărilor adunărilor generale ale partidului, respectiv procesul verbal al congresului extraordinar din data de 27 iunie și procesul verbal al congresului ordinar din 28 iunie 2014, au fost admise și instanța a dispus consemnarea lor în registrul partidelor. Din acest punct de vedere nu există niciun fel de problemă ca atare cu toată desfășurarea congresului și cu înregistrarea conducerii partidului. S-a admis în parte cererea de intervenție a unui intervenient și pe cale de consecință s-a respins cererea formulată de PNL de încuviințare a modificărilor aduse statului PNL", a spus Alina Gorghiu, citată de Agerpres.

În decizia luată luni de Tribunalul Bucureşti se arată că instanţa "ia act de lucrările congresului", dar "respinge capătul de cerere cu privire la modificarea statutului".

Potrivit vechiului statut, Klaus Iohannis ar fi avut nevoie de o vechime în partid de minim 2 ani pentru a putea fi ales preşedinte al PNL.

Judecătorii au luat această decizie în dosarul în care primarul PNL din localitatea dâmboviţeană Pucioasa, Dănuţ Bădău, a reclamat la Tribunalul Bucureşti că toate acţiunile care au dus la alegerea lui Klaus Iohannis preşedinte au încălcat atât statutul PNL, cât şi legea partidelor politice.

La congresul din 28 iunie,  Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al PNL cu 1.334 de voturi din partea delegaților la Congres , după ce a primit o derogare de vechime din partea Delegaţiei Permanente a partidului. După congres, PNL a depus, pe 8 iulie, la Tribunalul Bucureşti o cerere de înregistrare a modificărilor aduse statutului partidului. Candidatura lui Iohannis a fost contestată şi de membri ai PNL, printre care şi primarul din localitatea dâmboviţeană Pucioasa, Dănuţ Bădău.

Acesta susţinea că Iohannis a convocat în mod ilegal congresul PNL şi a primit derogare de vechime pentru a fi ales în fruntea partidului, deşi potrivit statutului nu se acordă derogări în acest caz.

Klaus Iohannis a fost ales preşedintele liberalilor după ce la 26 mai conducerea PNL, în frunte cu Crin Antonescu, a demisionat ca urmare a eşecului  partidului la europarlamentare, unde a obţinut un procent de 15 la sută.

Câteva zile mai târziu, Crin Antonescu se retrăgea  din cursa pentru presedinţia României, renunţând şi la interimatul la conducerea PNL

Cererea de înregistrare a modificărilor aduse Statutului PNL a fost depusă la Tribunalul Bucureşti în 8 iulie, iar judecarea a început în 7 august, când instanţa a constatat că a fost formulată o cerere de intervenţie în interes propriu de către Dănuţ Bădău, primarul oraşului Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, care a solicitat anularea Congresului PNL din 28 iunie şi a tuturor actelor emise în legătură cu acesta.

La următorul termen, din 5 septembrie, instanţa a dispus disjungerea cererii de intervenţie formulată de Bădău în contradictoriu cu Partidul Naţional Liberal şi a dispus formarea unui nou dosar şi înaintarea către Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, pentru a fi discutată solicitarea de anulare a deciziilor de la Congresul PNL din 28 iunie.

În ce priveşte cererea PNL de înregistrare a modificărilor aduse Statutului PNL, instanţa s-a pronunţat luni 8 septembrie.

La Congresul din iunie al PNL a fost adoptată noua formă a Statutului partidului, prin care a fost eliminată apartenenţa PNL la ALDE, a crescut numărul membrilor Biroului Politic şi au fost instituite mecanisme de control în cazul miniştrilor şi demnitarilor susţinuţi de partid.

Două dintre aspectele din noul statut se refereau la aderarea la PPE şi la derogarea cu privire la perioada în care un membru trebuie să stea într-un partid pentru a putea să candideze la preşedinţia PNL.

Potrivit Legii partidelor politice, în situaţia organizării unor congrese care modifică statutul sau conducerea respectivelor partide, modificările sunt notificate Tribunalului Bucureşti în vederea înregistrării acestora în Registrul Partidelor Politice.

Notificările sunt luate în discuţie de Tribunal, care verifică respectarea legislaţiei în vigoare a prevederilor statutului şi a normelor constituţionale care privesc activitatea formaţiunilor politice.

Potrivit Legii partidelor politice, în situaţia în care Tribunalul respinge notificările formaţiunilor politice, statutul acestora şi conducerea revin la forma iniţială, notează Mediafax.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 5°C
IASI 7°C 1°C
CLUJ 8°C 3°C
CONSTANTA 10°C 6°C
CRAIOVA 12°C 10°C
BRASOV 6°C 3°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Februarie 2019, 08:30
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-02-2019
Deschidere: 7728.3
Maxim: 7788.85
Mimim: 7687.85
Variatie: 0.27%
BRD
11.76
0.85%
SIF3
0.25
4.17%
SNP
0.34
0.58%
TLV
1.83
3.08%
SNG
32.00
0.47%
FP
0.89
0.56%
M
27.00
0.74%
EL
10.82
2.36%
WINE
18.70
0%
COTE
79.40
0.63%
ARHIVĂ ȘTIRI