Trei papi au vizitat România. Papa Ioan al XXIII lea şi Papa Ioan Paul al II lea au oficiat liturghii la Catedrala Sfântul Iosif

În 1934, Angello Gioseppe Roncali, cel care avea să devină Papă 24 de ani mai târziu, era delegat al Sfântului Scaun în Turcia și Grecia. A intervenit atunci pe lângă autoritățile turce pentru a nu trimite înapoi un vas cu copii evrei români. Așa le-a salvat viața. Vizitase țara noastră de trei ori până atunci. În 1963, după 5 ani de pontificat, Papa Ioan al XXIII lea a murit.

Papa Ioan al XXIII, care era pe vremea aceea nunțiu apostolic în Bulgaria și la Istanbul, a vizitat România de mai multe ori, cu siguranță a intrat în catedrala Sfântul Iosif, a ținut minte această vizită. A avut și o fractură la Bucureşti. El a devenit sfânt. A fost la noi înainte de a deveni Papă, precizează pr. Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Papa cel Bun, cum îi spuneau credincioșii, a fost canonizat de Papa Francisc în 2014, după ce Ioan Paul al II lea, l-a beatificat.

De vizita acestor doi Sfinți Părinți în România s-a ocupat şi preotul Wilhelm Dancă.  De 20 de ani păstrează numărul de telefon primit în 1999, special pentru vizitei Papei Ioan Paul. Întâlnirea faţă în faţă cu Sfântul Părinte l-a impresionat.

La un moment dat a trecut Papa Ioan Paul al II-lea, a întins așa mâna, mergea foarte greu, l-am salutat în italiană. Ca răspuns la întrebarea lui: ” Come fai? Come stai „i-am răspus, că traduc comunitele legate de vizită şi el mi-a spus: Faci bine, faci bine! Într-un fel mi-a confirmat că munca mea…, povestește pr. Wilhelm Dancă, decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică a Universităţii Bucureşti.

Eram vecin cu Papa, la Roma, vedeam când se culca și când se trezește, peste drum de San Pietro, eram student, dar am venit de la Roma ca să îl întâmpin. Aici am fost alături de întreaga familie și întreaga comunitate, povestește pr. Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti.

Tot în 2014, Papa Francisc l-a canonizat și pe Ioan Paul al II lea, pe urmele căruia calcă la Bucureşti.

Acum dupa 20 de ani, Papa Francisc nu se va opri doar la București, va merge la Șumuleu, la Iași, la Blaj, o provocare, spune pr. Francisc Doboș, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti.

Catedrala “Sfântul Iosif” este locul în care au călcat mulți dintre cei care aveau să devină sfinți. Printre ei, Maria Tereza, cea care în 1993 a ajuns aici preocupată de soarta copiilor abandonaţi. A murit în 1997 și a fost canonizată 9 ani mai târziu de Papa Francisc. Monseniorul Vladimir Ghika chiar a oficiat liturghii la Sfântul Iosif.

Fericitul Vladimir a fost aici, a hotărât să rămână aici chiar dacă era legat de diaceza din Paris, nu a mai plecat. Toată legătura lui cu Familia Regală, toată prietenia pe care a avut-o nu a folosit-o pentru el, ci pentru bucureșteni, iar Spitalul “Parhon” i de datorează, potrivit pr. Francisc Doboș.

Vladimir Ghika a fost nepotul ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă, iar mama lui a fost descendentă a Regelui Franţei Henric al IV-lea. Prinţ botezat ortodox, a devenit catolic, ajutând săraci din lumea întreagă.

În 1948, a refuzat oferta Regelui Mihai de a pleca cu el în trenul regal şi a murit la Jilava, în 1954, bătut şi torturat, la 81 de ani. A fost beatificat în 2013. Dintre episcopii greco-catolici martiri, Ioan Suciu, Ioan Bălan, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu s-au rugat în Catedrala Sfântul Iosif.