Transparency International: Corupţia afectează negativ răspunsul ţărilor la pandemie. România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte ţări din UE

Statele care au un scor bun în clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai în măsură să asigure îngrijire medicală și mai puţin probabil să încalce normele democratice și instituţionale sau regulile statului de drept, se arată în raport.

„COVID-19 nu este doar o criză sanitară şi economică. Este o criză a corupţiei. Şi una pe care pentru moment nu reuşim să o gestionăm. Anul trecut a fost un test ca niciun altul până acum pentru guverne, iar acelea cu niveluri ridicate de corupţie au fost mai puţin capabile să facă faţă acestei provocări”, a declarat preşedintele TI, Delia Ferreira Rubio.

Raportul relevă o „imagine nefastă” a situaţiei corupţiei la nivel global: punctajul mediu este 43 din 100, iar majoritatea ţărilor nu au înregistrat niciun progres „în ultimul deceniu” în lupta acestor practici ilegale, „de la mită şi delapidare, la preţuri abuzive şi favoritism”.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (CPI) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în cele 180 de state şi teritorii analizate de Transparency International, iar clasamentul este alcătuit prin acordarea de puncte, de la 0 (foarte corupt) la 100 (deloc corupt).

România, pe ultimele locuri în UE, alături de Bulgaria şi Ungaria.

Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă al TI România, dat publicităţii joi. Deşi punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE – România, Bulgaria şi Ungaria – cu acelaşi scor: 44 de puncte din 100 posibile.