Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare

Săptămâna Mare a început cu Sâmbăta lui Lazăr și include sărbătorile religioase: Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare şi Sâmbăta Mare. Rolul acesteia este de a pregăti credincioşii pentru Miracolul Învierii Domnului.

02 Aprilie 2018, 07:51 (actualizat 02 Aprilie 2018, 20:33) |
A început Săptămâna Mare
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

În Săptămâna Mare, denumită şi a Patimilor, ultima din Postul Paştelui, se fac slujbele bisericeşti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii respectă obiceiuri şi tradiţii transmise din strămoşi.

Prima zi a Săptămânii Patimilor a început cu slujba religioasă de sâmbătă seara, iar Deniile se fac în seara zilei dinainte, conform obiceiului vechi care spune că ziua începe la apusul soarelui şi se sfârşeşte la apusul soarelui din ziua următoare. Luni şi marţi se citesc Evangheliile, iar miercuri se ţine post negru.

Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni. Numită şi Săptamâna Neagră, conform tradiţiei, se lucrează de luni şi până joi.

 

(w500) Deniile di

Lunea Mare

În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se spală şi repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curăţenie.

Muncile la câmp sunt permise doar pâna miercuri, inclusiv. De joi, bărbaţii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie.

Joia Mare

Este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi peinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc.

Pâna la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei, o femeie fioroasă care pedepsea lenea fetelor de măritat şi a nevestelor prin ardea degetelor şi a mâinilor, pârlirea părului sau incendia fuioarele de cânepă netoarse. Erau pedepsiţi şi flăcăii sau bărbaţii leneşi, care nu terminaseră de reparat gardurile sau grajdurile animalelor.

 

(w460) Ouă roşi

Tradiţia spune că, în noaptea şi în dimineaţa Joii Mari, se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor şi trebuie să se aprindă focuri prin curţi sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor.

În Joia Mare se vopsesc ouale, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii cu mac şi nucă.

Aluatul dospit, din cea mai bună făină de grâu cernută prin sită deasă, se pune în tăvi rotunde.

De jur împrejur, se aşează aluatul împletit, iar în mijloc se pune brânza de vacă amestecată cu zahăr, ouă, stafide şi mirodenii, peste se face o cruce tot din aluat împletit, se unge totul cu ou, se lasă la crescut şi se coace în cuptorul fierbinte.

În această zi, nu este bine să dormi la amiază pentru că somnul va atrage lenea pentru tot anul şi nu vei fi capabil să duci nici o treabă la bun sfârşit. Este data limită pentru slujbele speciale dedicate celor morţi, iar fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite de sufletul mortilor.

 

(w460) Pască şi

Vinerea Mare

Se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului.

Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri.

Se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o muncă în gospodarie.

Dimineață, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculţi prin rouă şi apoi să se scalde în ape curgatoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.

Sâmbăta Mare

Este cea la capătul căreia are loc Învierea.

Este ultima zi de post, se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui.

Se sacrifică mielul şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale: borşul, drobul şi friptura de miel.

Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele noi, care urmau sa fie îmbăcate în zilele de Paşti.

Femeile trebuie să aibă o camaşă nouă, cusută special pentru Paşti, iar barbaţii - o pălărie nouă.

Sâmbata seara, gospodinele pregăresc şi coşul care va fi dus la biserică, pentru sfinţire.

Se pun ouă roşii sau încondeiate, pască, cozonac şi un miel copt din aluat, slănină şi suncă de porc special preparate, salată de sfeclă roşie cu hrean, usturoi, făină, zahar şi sare.

Alături, o ramură de busuioc şi o lumânare albă. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut ştergar.

Noaptea, se merge la biserică pentru a lua Lumina.

Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.

 

surse

crestinortodox.ro

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 10°C 5°C
IASI 6°C 3°C
CLUJ 10°C 7°C
CONSTANTA 8°C 3°C
CRAIOVA 14°C 7°C
BRASOV 6°C 5°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 14 Noiembrie 2018, 20:11
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-11-2018
Deschidere: 8670.05
Maxim: 8670.05
Mimim: 8545
Variatie: -1.38%
SNG
35.10
0.43%
TLV
2.36
0.42%
SNP
0.37
4.15%
FP
0.94
0%
SNN
8.46
0.6%
TGN
356.00
3.54%
SIF2
1.30
0.46%
BRD
13.28
0.75%
EL
10.74
1.47%
IARV
7.74
0%
ARHIVĂ ȘTIRI