Tradiționalism puternic și înțelegerea mai redusă a felului în care funcționează lumea. Resorturile credinței la români – un studiu, mai multe explicații

Potrivit unui studiu recent, făcut de cercetători americani, 55% dintre români se declară „extrem de religioşi”.  Îi întrec, de exemplu, pe armeni și greci.

La polul opus sunt  Estonia, Danemarca și Cehia.

Pentru 50% dintre români credința este foarte importantă, 44% spun că se roagă zilnic și 64% cred în Dumnezeu fără nicio îndoială.

Cu credință în suflet, sute de oameni s-au asezat la rând și joi, de Sfântul Nicolae, la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Capitală, ca să se roage la moaște.

Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou”: „O lume fără Dumnezeu este sortită prăbușirii. Experimentul bolșevic ne-a arătat acest lucru. Au fost curmate milioane de vieți. Atâtea lucruri necurate, întinând istoria umanității și aducând multă durere și mult necaz”.

Sociologii pun însă religiozitatea pe seama tradiționalismului, a stării materiale și, nu în ultimul rând, a nivelului redus al educației.

Bogdan Voicu, sociolog, Academia Română: „Din punct de vedere al credinței, stăm foarte sus. Asta vine din stăpânirea mai slabă a mediului social, a înțelegerii mai reduse asupra felului în care funcționează lumea și dintr-un tradiționalism puternic, care determină religiozitatea”.

Același studiu arată că oamenii din statele din Europa Centrală şi de Est sunt mai predispuşi decât vest-europenii să fie religioși.