Toader: Nu e oportună declanșarea mecanismului instituțional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului șef DNA. Reacții

29 martie 2017, 09:59

Tudorel Toader, ministrul Justiției: „Ceea ce considerăm oportun în spiritul exigențelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente monitorizări, a unei obligații de raportare a activității pe care o desfășoară procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, o autoritate pe care trebuie să o exercite ministrul Justiției și, repet, o voi exercita, fără ingerințe în independența procurorului de a da soluții, pentru identificarea modului în care, pe viitor, procurorii înțeleg să respecte limitele de competență, să evite transformarea acțiunilor de prevenire, de combatere a fenomenului infracțional în acțiuni de natură să pună în pericol democrația, să afecteze drepturile și libertățile fundamentale. Această autoritate se va exercita, această monitorizare se va exercita, repet, fără știrbirea independenței procurorilor„.

VEZI AICI Rezultatul evaluării activității procurorului general al României, Augustin Lazăr, și a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi

Procurorul general după evaluare: Ministerul Public va acționa pentru reprezentarea intereselor societății și apărarea ordinii de drept

ACTUALIZARE 19.24 Reacția președintelui Klaus Iohannis după declarația lui Tudorel Toader: Mi se pare un lucru foarte bun. Dacă citim cu atenție Constituția și legile în vigoare, citim acolo că Ministerul Public își desfășoară activitatea sub ochiul ministrului Justiției, ceea ce e un lucru bun, și chiar mă aștept de la domnul ministru să sprijine Ministerul Public, pe procurorul general, pe procurorul șef DNA, procurorul șef DIICOT, ca să-și îndeplinească mai bine misiunile„.  

Evident că dacă lucrează împreună în ceea ce am numit cooperare loială, Ministerul Justiției  cu Ministerul Public, lucrurile pot merge numai înspre bine, altfel decât la începutul anului, când Ministerul Justiției și Ministerul Public au avut, ca să mă exprim așa, poziții divergente în privința ordonanței 13, cum ne amintim cu toții„, a subliniat șeful statului.

„Dacă ministrul Justiției dorește să monitorizeze, are tot dreptul să o facă”, a adăugat președintele. El a reiterat că este foarte mulțumit de activitatea procurorului general și a procurorului șef DNA.

„Ministerul Public, inclusiv DNA își fac foarte bine treaba”, a mai arătat Klaus Iohannis.

Poziția premierului Sorin Grindeanu: Pentru ca lupta anticorupție să fie cu adevărat eficientă, ea nu trebuie să stea sub semnul unui nume

„Prim-ministrul Sorin Grindeanu a luat act, astăzi, de decizia ministrului Justiției”, se arată într-un comunicat al executivului.

(w220) Premierul„Premierul a cerut să fie informat constant în legătură cu rezultatele monitorizării continue asupra activității procurorilor, pe care a decis să o instituie domnul ministru al Justiției. De asemenea, premierul consideră necesar ca autoritățile statului să-și respecte competențele constituționale, pentru ca, pe viitor, astfel de conflicte să fie evitate. Trebuie să avem în vedere faptul că judecătorii CCR au arătat, în decizia lor, că o instituție a statului și-a arogat atribuții pe care nu le posedă’, se subliniază în comunicat.

Premierul Grindeanu reiterează angajamentul ferm al Guvernului României față de lupta anticorupție. Prim-ministrul subliniază însă că, pentru ca această luptă să fie cu adevărat eficientă, ea nu trebuie să stea sub semnul unui nume. Mecanismele de combatere a corupției trebuie să ajungă la maturitate, ceea ce înseamnă că trebuie să funcționeze, indiferent de conducere. O instituție nu se poate confunda cu o persoană, oricine ar fi aceasta„, se mai arată în comunicat.

ACTUALIZARE 18.00 Ediție specială TVR 1

Declarațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader, în format LIVE TEXT

  • eu vă spuneam chiar din prima zi în care au debutat dezbaterile pe această temă că veți fi primii informați cu privire la evaluarea pe care am să o fac și pe care am făcut-o, că veți fi primii informați cu privire la rezultate
  • în intervalul de timp care a trecut am întocmit un raport de evaluare, cu un nr. de 19 pagini, eventuial și o concluzie
  • propunerea mea este să nu citesc cele 19 pagini pentru că ne-ar lua prea mult timp
  • le prezint în sinteză, cât va fi necesar, voi puncta reperele importante
  • voi posta pe pagina de internet a MJ raportul complet
  • această evaluare a procurorului general al României și a procurorului șef al DNA a survenit în contextul în care, pe de o parte guvernul a adoptat OUG 13 pe 2017, pe de altă parte DNA a procedat la anchetarea circumstanțelor, oportunității, legalității, constituționalității, modului, procedurii în care a fost adoptată respectiva OUG
  • anchetă în urma căreia președintele Senatului a sesizat CCR cu constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între M. Public/DNA și Guvern pe de altă parte
  • acesta a fost contextul în care am procedat la evaluarea activității
  • în momentul în care am anunțat această evaluare, au apărut reacții diferite cu privire la competența ministrului Justiției de a proceda la o astfel de evaluare
  • vă asigur că, dacă nu eram sigur, dacă nu aveam certitudinea acestei competențe, categoric nu făceam afirmația, nu procedam la respectiva evaluare
  • avem texte de rang constituțional
  • putem discuta foarte mult ce înseamnă această autoritate a ministrului Justiției în raport cu această activitate a procurorului
  • reperele în realizarea acestei evaluări: am solicitat informări în sensul textului legal citat de la cele 2 autorități – Parchetul de pe lângă ÎCCJ, de la DNA, informări pe care le-am primit complete și la timp
  • am avut întâlniri punctuale cu șefii celor două parchete
  • am văzut că s-au făcut tot felul de speculații cu privire la momentul în care au venit cei 2 procurori șefi
  • fiecare dintre cei doi au venit în mai puțin de 10-15 minute din momentul în care i-am invitat la discuție
  • suprapunerea legat de vizita ambasadorului SUA a fost o pură, pură coincidență
  • am observat reacțiile publice față de OUG pe de o parte, față de decizia, considerentele, soluția dispozitivului CCR

Premisa evaluării, dacă vreți premisa funcționării statului de drept (…) fiecare autoritate să rămână în matca ei constituțională

  • fiecare autoritate prin funcționarii, demnitarii care o slujesc trebuie să cunoască pe de o parte competențele, să le respecte
  • statul de drept are o arhitectură bine conturată și delimitată
  • decizia CCR ne spune că a existat un conflict juridic de natură constituțioanlă, generat de ancheta procurorilor DNA asupra membrilor guvernului, vizând circumstanțe, împrejurări, legalitate, constituționalitate a adoptării OUG
  • ne mai spune că această ingerință în activitatea de legiferare este de o gravitate foarte mare
  • echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat
  • M. Public a creat o presiune asupra membrilor guvernului
  • câteva precizări: eu personal am realizat evaluarea, fără niciun fel de presiune, fără niciun fel de ingerință, fără niciun fel de sugestie de la absolut nimeni străin de Ministerul Justiției
  • nu am verificat soluții din dosare, pentru că nici nu ar fi fost posibil
  • procurorul are autoritatea să decidă în legătură cu soarta unei cauze penale
  • indiferent de concluzii, îmi voi exercita pe deplin această autoritate de ministru asupra activității desfășurate de procurori, repet fără a intra între coperțile dosarului, fără ingerință
  • am verificat modul în care DNA, Parchetul de pe lângă ÎCCJ s-au raportat la valorile, la exigențele constituționale
  • statul de drept nu funcționează, și de asta vă rog să fiți absolut siguri, nu funcționează dacă autoritățile nu își exercită cu loialitate, corectitudine, la timp, atribuțiile care îi revin
  • am urmărit modul în care procurorul DNA sau de la ÎCCJ în exercitarea competențelor s-a raportat, s-a limitat la valorile constituționale
  • pentru că de aceea a fost un conflict de raport juridic
  • toate conflictele care au fost constatate ca și conflicte adevărate de CCR au fost conflicte de competență pozitive și niciun conflict negativ – nimeni nu s-a derobat de competența legală, constituțională pe care o are, fiecare a uzurpat ceva din competența celeilalte autorități, care până la urmă a reclamat
  • e o tentație a puterii de a se extinde și mai mult
  • niciodată, nimeni nu s-a plâns că o putere nu și-a îndeplinit, ci că o putere a uzurpat din competențe
  • într-un stat de drept, competența în materie penală e de ordine publică – ți-o stabilește legiuitorul, nu ți-o stabilești tu, tu ți-o stabilești la tine acasă
  • eu am notate încă vreo 5-6 decizii; nu e locul să vi le prezint pe larg
  • cele 2 decizii exemplificate și altele menționate în raport evidențiază o varietate de situații în care autoritățile publice de rang constituțional și-au încălcat reciproc competențele stabilite de legea fundamentală, iar echilibrul constituțional a fost realizat de CCR
  • fără a antama concluzia, o concluzie intermediară este: echilibrul a fost restabilit de către CCR prin pronunțarea deciziei fără alte măsuri extra-constituționale, să mă exprim astfel
  • raportul are o primă parte de legalitate și constituționalitate
  • are și o parte de oportunitate și anume în acest context în care indiscutabil DNA-ul și-a atribuit, arogat o competență care nu era atribuită, a exercitat presiuni asupra guvernului ca legiuitor în stat, și-a arogat o competență pe care nu o avea
  • partea a doua a raportului vizează oportunitatea, necesitatea declanșării unor mecanisme de sancționare, în limite legale, evident pe care legea le pune la dispoziție, alta decât cea prin care se constată conflictul juridic de natură constituțională
  • analiza s-a deplasat în sfera oportunității, iar această apreciere impune, fără îndoială, o analiză contextuală
  • trebuie de văzut că o aceeași faptă comisă într-un anumit context are un plus de gravitate mai mare, date fiind circumstanțele, decât o faptă identică, similară, comisă într-un context să diminueze impactul
  • sub aspectul oportunității, analiza s-a făcut în contextul în care România se află sub MCV
  • exprim optimismul de a îndeplini misiunea pe care ne-am asumat-o eu, ministerul, în contextul activităților complementare de la guvernul României
  • sistemul judiciar din România are multe probleme de remediat
  • avem o practică judiciară încă neunitară
  • e nefiresc să primească o anumită soluție la Constanța, o altă soluție la Oradea
  • avem probleme cu privire la acea inflație legislativă
  • avem legi atât de modificate și de complicate, încât să nu se supere lumea juridică, uneori și nouă ne e greu – trebuie să relecturăm ca să vedem voința legiuitorului
  • niciodată legiuitorul în cei 26 de ani nu a dat o lege de interpretare care să arate voința originală
  • informările punctuale realizate relevă derapaje instituționale în sensul unor acțiuni cel puțin exagerate din partea DNA, care au produs reacții negative în media și la nivelul opiniei publice
  • societatea românească a trăit această emoție colectivă, a avut această preocupare pe de o parte față de procedura de legiferare, pe de altă parte față de respectarea principiilor, exigențelor statului de drept
  • DNA nu poate funcționa decât în acord cu rigorile statului de drept, a standardelor de protecție, a drepturilor fundamentale la un nivel cât de ridicat
  • România e racordată ireversibil la normele constituționale în general
  • derapajele instituționale nu pot fi justificate prin identificarea dezideratului combaterii corupției
  • în numele promovării unei valori nu îți este permis să încalci o altă valoare
  • aceste valori la care am făcut referire, cu respectarea filtrului de constituționalitate, de proporționalitate, a preempțiunii nivelului cel mai ridicat de protecție se regăsesc și în partea programului de justiție din programul de guvernare
  • vă rog să citiți programul de guvernare în partea pe justiție
  • ceea ce considerăm oportun în spiritul exigențelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente monitorizări a unei obligații de raportare a activității de pe care o desfășoară procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte
  • o autoritate pe care trebuie să o exercite ministrul Justiției
  • fără știrbirea independenței procurorilor, ci ca un mecanism care să dea eficiență, consistență prevederilor art. 132, alin.1 din Constituție și în raport cu art. 69 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară
  • în acest moment nu este oportună declanșarea mecanismului instituțional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului șef al DNA.

Tudorel Toader a subliniat luni dimineaţă că miercuri prezintă rezultatele evaluării şefilor principalelor parchete: DNA şi Parchetul General.

„Am făcut evaluările. Cele 14 zile s-au împlinit de aseară. Voi proroga termenul cu doua zile dat fiind ca am fost la Bruxelles. Miercuri, la prânz, voi organiza o conferinţă de presă şi va voi da toate detaliie”, a declarat Tudorel Toader.

Întrebat ce va face dacă preşedintele României nu va fi de acord cu eventuale revocări, Toader a spus : „Preşedintele (n.r Klaus Iohannis) şi-a exprimat în repetate rânduri opinia, eu îmi voi exprima opinia în scris.”

În după-amiaza aceleiași zile, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a mers la Ministerul Justiției.

Am discutat despre activitatea DNA. Nu, nu mi-a cerut demisia, nu intenționez să-mi dau demisia, nu am de ce să dau demisia. DNA și-a făcut treaba„, a declarat Kovesi după întrevederea cu Tudorel Toader.

Luni a mers la minister și ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Am venit doar pentru a mă prezenta ministrului Justiției. Am avut o discuție foarte bună despre istoria cooperării dintre Statele Unite ale Americii și România. L-am asigurat pe ministru de interesul continuu al țării mele în a susține eforturile sale de a întări statul de drept în România și, desigur, de a continua lupta împotriva corupției„, a declarat Hans Klemm.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite