Toader, despre pragul la abuzul în serviciu: Vom respecta cele trei repere privind standardele naționale și standardele europene

Comisia de la Veneția a arătat că în raportul din 2013, cu privire la reglementarea la nivel european a abuzului în serviciu, pragul se referă la natura faptei și nu este în niciun caz nu este unul financiar.

Întrebat cum comentează această poziție, Tudorel Toader a subliniat că este membru titular al Comisiei de la Veneția.

„Standardele Comisiei de la Veneția sunt standardele specifice statului de drept, ale democrației europene până la urmă, marea familie din care ne bucură că facem parte. Standardele Comisiei de la Veneția reprezintă repere interpuse în controlul de constituționalitate. Legea națională, internă are cel puțin alte două coordonate – legea trebuie să respecte exigențele Constituției pe de o parte, iar în legea națională trebuie transpuse prevederile directivelor europene, cu respectarea specificului național și luând în considerare marja de apreciere pe care o are legiuitorul. Prin urmare, concluzionăm: Avem standardele Comisiei – standarde de referință -, avem deciziile Curții Constituționale care sunt obligatorii pentru mine ca ministru, pentru dumneavoastră și pentru legiuitor și avem în același timp directiva UE din 2016 care se referă la prag. Răspunzându-vă: trei repere, iar eu caut acel prag rezonabil. Veți spune: de ce n-am trimis proiectul de lege până acum? Nu uitați că l-am trimis în aprilie, după care a apărut, la câteva zile, prim decizie a Curții, iarăși procedură de dezbatere, cu specialiștii dreptului, cu societatea civilă, iarăși a apărut o altă decizie a Curții cu privire la prag – prima era cu privire la «îndeplinește în mod defectuos», iarăși pregătit și apărut directiva UE referitoare la prag pentru abuz”, a declarat Tudorel Toader.

„În concluzie, vom respecta cele trei repere privind standardele naționale și standardele europene și vom adapta legislația în acord cu acestea coroborate în complementaritatea lor”, a reiterat Tudorel Toader.

În 2013, Comisia de la Veneţia întocmea un raport privind modul în care este reglementată la nivel european infracţiunea de abuz în serviciu. Documentul conţinea, printre altele, două puncte de interes pentru judecătorii CCR: „Prevederi penale naţionale prea largi şi prea vagi privind abuzul în serviciu pot fi problematice” şi „Prevederile naţionale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt”.

După ce a luat în considerare aceste două concluzii ale organismului juridic european, Curtea Constituţională a României a decis că definiţia infracţiunii de abuz în serviciu este constituţională doar în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte defectuos” se înţelege „prin încălcarea legii”.

Şi în Ordonanţa 13, fostul ministru al Justiției Florin Iordache introducea pentru prima dată şi un prag de 200.000 de lei, de la care să poată fi incriminat abuzul în serviciu. După tot scandalul generat de această ordonanţă, judecătorii Curţii Constituţionale au plasat la Parlament sarcina stabilirii unul prag. Actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a promis că pregăteşte el o lege, dar încă nu a găsit o cifră pentru acest prag.

Comisia de la Veneţia a explicat, la solicitarea jurnaliștilor de la Adevărul, că acest prag înalt se referă la infracţiuni grave împotriva proceselor democratice. Adică, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar, a subliniat Comisia de la Veneţia.