Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

Titanicul, un subiect titanic

Fascinanta istorie a Titanicului scufundat în 15 aprilie 1912 a şocat întreaga lume şi a declanşat o adevarată nebunie în media legată de victime, supravieţuitori, investigaţii, mituri şi conspiraţii, a schimbat legislaţia maritimă, a fost subiect pentru producţii literare şi cinematografice şi a adus profituri de miliarde de dolari. Interesul publicului a fost resuscitat de descoperirea epavei, dar şi de noile studii ale climatologilor.

14 Aprilie 2014, 16:18 | Documentar de Liliana Teică |
Ziar american / FOTO: modestoradiomuseum.org
Ziar american
RMS Titanic
Aisberg fatal
Barca de salvare
Santier naval Belfast
Ziar
Poster film Titanic
Epava Titanic
Aisberg
Years of living dangerous

Pachebotul aparţinea companiei White Star Line, fusese construit la şantierele Harland and Wolff din Belfast şi devenise celebru chiar înainte de a porni în prima sa călătorie. A fost lansat la apă în aprilie 1912, era cea mai mare navă din lume, folosea propulsia cu aburi, cele mai avansate tehnologii disponibile şi se credea că este de nescufundat.

(w620) RMS Titani

Nu avea rival în privinţa luxului şi opulenţei, era un adevarat oraş plutitor şi pentru primul voiaj, din Southampton, Marea Britanie, la New York, s-au îmbarcat 2228 de pasageri şi membri ai echipajului. Călătoreau milionari şi staruri ale filmului mut, dar şi emigranţi săraci în căutarea unei vieţi mai bune, iar cel mai scump bilet costase, pentru pasagerii de la clasa întâi, 875 de lire sterline, echivalentul actual a mai mult de 64 de mii de lire.

Cea mai mare catastrofă maritimă pe timp de pace

Titanicul a plecat în primul voiaj pe 10 aprilie 1912 şi căpitanul Edward Smith a ordonat viteză maximă, 21 de noduri, sau 42 de km pe ora, iar  apoi, după ce a primit avertizări de iceberg a schimbat cursul navei şi a mărit viteza la 46 Km/h. La câteva zile de la plecare, în 14 aprilie 1912, oceanul era calm, cerul senin şi fără luna, iar temperatura scăzuse spre limita de îngheţ. În aceste condiţii aisbergurile sunt greu de văzut.

(w400) Aisberg fa

Chiar înainte de miezul nopţii un aisberg a fost observat la 500 de metri distanţă în faţa navei şi în ciuda manevrelor rapide de încetinire şi întoarcere coliziunea s-a produs la ora 23:40.

Pe o lungime de aproximativ 100 de metri sub nivelul apei carena Titanicului a fost sfâşiată şi s-au inundat cinci compartimente etanşe. Nava fusese proiectată să poată pluti doar cu patru compartimente inundate.

Aisbergul fatal a fost fotografiat de stewardul şef de pe nava germana SS Prinz Adalber la doar câteva ore de scufundarea Titanicului. Era vizibilă o urmă roşie de vopsea, dovadă a coliziunii.

Deşi îndeplinea normele vremii, nava avea totuşi prea puţine bărci de salvare, multe fuseseră eliminate pentru a se crea mai mult spaţiu de promenadă şi în plus exista o încredere oarbă că nava nu se putea scufunda. În cele 20 de bărci de salvare au intrat doar 710 de oameni, în special pasageri de la clasa întâi, femei şi copii. În mijlocul haosului şi grozei, provocate de înclinarea navei şi de ruperea ei în două, orchestra a cântat pe puntea Titanicului pâna înainte de scufundare.

(w380) Barca de s

În 15 aprilie la ora 2:20 noaptea Titanicul a dispărut complet în ocean şi 1514 oameni, în special bărbaţi şi pasageri de la clasa a treia au murit în apa îngheţată a Atlanticului.

Nava Carpathia sosită la locul dezastrului câteva ore mai târziu i-a putut salvat doar  pe cei care se suisera în bărci.

Potrivit celei de a III-a ediții a publicării unei liste cu pasagerii "Triumph and Tragedy”, ar fi fost salvaţi şi doi români, mamă şi fiu,  Bella şi Meyer Moor de origine evrei, care au supraviețuit pe barca numărul 14. Mare parte a trupurilor victimelor au fost recuperate de alte vase trimise în zonă câteva zile mai târziu, dar din lipsă de spaţiu nu au putut fi toate transportate spre ţărm şi multe dintre ele au fost redate oceanului.

Mai multe monumente au fost ridicate peste tot prin lume în memoria celor peste 1500 de victime, s-au scris zeci de cărţi dedicate celor celebri, membrilor orchestrei, celor ştiuţi şi neştiuţi sau despre destinul urmaşilor celor care au pierit în cea mai mare catastrofă maritimă pe timp de pace.

La 100 de ani de scufundarea Titanicului vasul Balmoral a refăcut traseul neîncheiat al pachebotului, iar pasagerii de la bord, unii dintre ei descendenţi ai celor care au pierit în Atlantic, au comemorat tragedia într-o atmosferă de emoţie şi tristeţe.

Prima ştire de presă cu acoperire internaţională a secolului XX

(w300) Ziar

A fost scufundarea Titanicului.

Ştirea a fost transmisă imediat, şi apoi subiectul a fost dezvoltat, în toată lumea. Utilizarea telegrafului şi a fotografiei erau destul de extinse ca să poată permite răspândirea rapidă şi largă a ştirilor despre catastrofa Titanicului.

Ştirea de a fost publicata şi de ziarele din România.

Ziarele din SUA aveau un avantaj asupra celor britanice, pentru că supravieţuitorii fuseseră aduşi la New York şi au fost trimişi cei mai buni reporteri pentru a lua interviuri, apoi la audierile din Senat şi la conferinţele de presă de la hotelul Waldorf-Astoria.

Deşi nu era o greşeală neobişnuită, ziarul London Daily Mail titra în mod nefericit pe 16 aprilie 1912:

Titanic scufundat. Nu sunt pierderi. Coliziune cu un iceberg. Cea mai mare nava din lume. 2358 de vieti în pericol. Nave de linie se grăbesc în ajutor. Toti pasagerii recuperaţi.”

Comparaţi cu titlul principal din New York Herald din 15 aprilie 1912: „Titanicul s-a scufundat cu 1800 de pasageri la bord. Doar 675 sunt salvati, mai ales femei şi copii.

Nu se făcuse mare vâlvă în ziare înainte de începutul călătoriei inaugurale. Ziarele care în curând urmau să difuzese unele din cele mai bombastice titluri ale începutului de secol XX fuseseră foarte succinte când vasul îşi începuse cursa. New York Tribune, care urma să publice  câteva zile mai târziu unele din cele mai vestite titluri de senzaţie despre scufundarea Titanicului, pe 11 aprilie1912 difuzase un articol de doar două fraze,  în pagina 6 a ediţiei sale de 14 pagini: „ Vasul de linie Titanic, al companiei White Star, care şi-a început ieri la Southampton călătoria este acum cel mai mare vas din lume. Dar cât va dura până vom avea un super-Titanic ?

Cu zece luni mai devreme ziarele oferiseră mult mai multe ştiri despre călătoria inaugurală din 14 iunie 1911 a vasului frate al Titanicului, RMS Olympic, făcând astfel ca prima călătorie a Titanicului să fie o ştire veche, chiar inainte de a fi avut loc.

Epava Titanicului

A fost descoperita abia în anul 1985, la 530 km distanţă de Newfoundland, Canada şi la o adâncime de 3795 de metri, de o navă care desfăşura de fapt o misiune secretă pentru guvernul SUA.

Oceanograful Robert Ballard a dezvăluit mai târziu într-un interviu care era de fapt misiunea sa: „SUA tocmai semnaseră acordul SALT cu Uniunea Sovietică, iar oficialii americani doreau să investigheze posibilitatea de a arunca armele nucleare în ocean. Marina SUA dorea să verificăm ce s-a petrecut cu două submarine nucleare scufundate, să vedem ce efecte au avut asupra faunei din apropiere. Pentru că nu doream ca ruşii să ştie care este misiunea, căutarea epavei Titanicului era acoperirea noastră.” Dar oceanografii ajunsesera totuşi la înţelegerea cu Marina SUA că, dacă se termina la timp analiza submarinelor scufundate, puteau căuta şi epava Titanicului.

(w400) Epava TitaSubiectul a reaprins interesul pentru catastrofa pachebotului şi cel puţin opt scufundări de amploare au avut drept ţintă epava, iar povestea pachebotului de pe fundul Atlanticului a fost remarcabil spusă în anul 1997 de filmul Titanic al celebrului regizor britanic James Cameron.

Filmul a câştigat 11 premii Oscar şi după ce, la centenarul catastrofei, a fost lansat şi în variantă 3D, a totalizat încasări de peste 2 miliarde de dolari.

Titanic ruleaza şi acum în cinematografele din întreaga lume şi este distribuit şi pe DVD, Blu-Ray şi Blu-Ray 3D.

În 2010 peste 10 milioane de persoane au accesat site-urile celei mai mari expediţii ştiinţifice de cercetare a epavei care a transmis imagini în direct pe internet, iar conturile Twitter, Facebook, YouTube sau Flickr au fost alimentate permanent cu noile descoperiri, fotografii, videoclipuri şi comentarii.  Cercetatorii doreau să evalueze gradul de deteriorare a epavei şi să descopere noi secrete ale celebrului Titanic.

5.500 de obiecte, veselă, meniuri, haine, bijuterii, sticle cu vin, scrisori şi multe altele obiecte care au aparţinut pasagerilor, au fost recuperate  din adâncul oceanului. A avut exclusivitate compania Premier Exhibitions care intenţiona să le vândă la licitaţie pentru a se putea concentra pe scufundări turistice, însa o Curte  americana de justiţie a decis că obiectele nu pot fi vândute decât împreună, ca o colecţie.

Începând din 2012, dupa 100 de ani de la catastrofă, epava Titanicului beneficiază de protecţia Convenţiei UNESCO privind protejarea patrimoniului cultural subacvatic, ratificată de 41 de state, care interzice distrugerea, jefuirea, vânzarea şi dispersarea obiectelor găsite la faţa locului. Apele în care se află Titanicul sunt în prezent invadate de deşeurile navelor care le traversează, iar mulţi scufundători au lăsat flori de plastic şi plăci memoriale pe epavă.

La începutul anului 2014 un grup de dezvoltatori chinezii au anunţat că vor construi un parc ce va avea ca element principal replica celebrului Titanic, construită la scară reală contra sumei de 165 de milioane de dolari, iar o tehnologie sofisticată de simulare va permite câtorva sute de oameni îmbarcaţi pe navă sa vadă şi să simtă teribilele momente ale catastrofei.

Din 2016 Titanic II va înfrunta apele oceanelor, nava aparţine miliardarul australian Clive Palmer şi va fi lansată la apă la 104 ani dupa voiajul original. Proiectul a început în 2012, iar efortul construirii navei în doar doi ani şi jumatate va fi unul cu adevarat titanic, dupa cum spunea Palmer, având în vedere că Titanic II va fi o replică fidela a originalului la a cărui construcţie s-a lucrat şapte ani.

Schimbarile climatice şi Titanicul

Se caută încă răspunsuri privind cauzele producerii aisbergurilor, în 1912 ar fi fost neobişnuit de multe în apele Atlanticului,  iar schimbările climatice pot fi o explicaţie plauzibilă.

(w460) AisbergUn studiu recent al climatologilor britanici de la Universitatea din Sheffield, publicat în aprilie 2014 în revista Weather care aparţine Societăţii Regale de Meteorologie, combate  două terorii anterioare şi readuce în discutie Titanicul.

Conform simulărilor computerizate, făcute pe baza datelor oferite de Paza de Coastă din zona Newfoundland unde s-a scufundat Titanicul, anul 1912 nu a fost unul cu un număr neobişnuit de mare de aisberguri, aşa cum s-a crezut mult timp. În schimb debutase cu patru ani  mai înainte o perioadă mai caldă şi mai umedă decât până atunci care ar fi dus la topirea şi ruperea mai rapida a gheţarilor. În acel an ar fi plutit în derivă pe apele Atlanticului la sud de paralela 48 peste 1000 de aisberguri, de doua ori şi jumatate mai multe decât media altor ani, dar nu era neobişnuit, mai fusesera astfel de situaţii în cel puţin cinci ani din perioada 1900-1920, şi la fel se întâmplă şi în ultimii ani.

Simularile au arătat că aisbergul se desprinsese, probabil, din gheţarii din sudul Groenlandei şi pornise în călătoria sa fatala la sfârşitul verii anului 1911. Avea iniţal peste 540 de metri laţime şi mai mult de 300 de metri înălţime. Încă avea 2 megatone, deşi îşi redusese la o treime dimensunile, în momentul în care a lovit Titanicul în aprilie 1912.

Este combătută astfel ideea, lansata de un cercetator al Oficiului Meteorologic Britanic în anul 2000, că Titanicul ar fi avut pur şi simplu ghinion sa traverseze Atlanticul în timpul unei perioade periculoase.  El sugera că în 1912, al 11-lea an din ciclul solar, activitatea solară dimunată ar fi provocat răcirea apelor oceanului şi vânturi puternice care ar fi dus la producerea unui numar mare de aisberguri în zona Newfoundland.

O alta teorie, din 2012, a doi profesori în astronomie de la Universitatea de Stat din Texas, sugera că numarul mare de aisberguri din Atlantic s-ar fi datorat mareelor mai mari provocate de apropierea lunii de Pământ în ianuarie 1912. Atunci s-ar fi desprins enorme blocuri din gheţarii Groenlandei şi valurile le-ar fi purtat spre sud, până în largul coastelor Canadei.

Dar studiul de acum al cercetatorilor britanici arată o foarte slaba legatură între aceste doua fenomene, influenţa soarelui şi a lunii, şi producerea aisbergurilor, în toti anii care au urmat dupa 1912.  În schimb arată o conexiune directă între căderile de zăpadă care cresc masa gheţarilor în timpul iernii şi topirea din timpul verilor care duce la slabirea structurii gheţarilor şi la ruperea lor, în anii umezi şi calzi.

Astazi riscurile aduse de aisberguri sunt chiar mai mari decât cele din anul 1912 şi “aproape cu siguranţă se datorează încălzirii globale,” a concluzionat profesorul Grant Bigg de la universitatea britanică.

„Reamplasarea şezlongurilor pe Titanic”

Originea acestei expresii legată de scufundarea celebrului pachebot a intrat în folclorul urban american şi englezesc la mai mult de jumătate de secol după dezastru şi defineşte o acţiune inutilă, fără efect, într-un sistem care se prăbuşeşte.

(w460) Years of lUn semnal de alarma privind schimbările climatice răspunzătoare de producerea unor fenomene cu impact catastrofal asupra naturii şi oamenilor este tras în miniseria tv Years of Living Dangerously, ultima producţie a lui James Cameron, produsă pentru Showtime şi difuzata începând din 13 aprilie 2014.

Realizată cu toată strălucirea marilor producţii hollywoodiene, seria de filme încearcă o abordare surprinzatoare, nepoluata de lăcomie, afilieri, partizanate sau de simpla apatie, a problemelor legate de mediu. Celebrităţi de la Hollywood şi jurnalişti cunoscuţi, Harrison Ford, Matt Damon, Olivia Munn, Jessica Alba, Don Cheadle sau fostul guvernator al statului California  Arnold Schwarzenegger colindă mapamondul pentru a vedea la faţa locului care sunt efectele schimbărilor climatice, arată victoriile sau tragediile oameniilor în relaţia cu natura.

Filmul cu mesaj ecologist îl face pe Cameron să fie ţinta ideală pentru acestă întrebare : sunt discuţiile la nivel internaţional despre schimbările climatice sterile sau fără finalitate ?

O metaforă ceva mai potrivită decât „reamplasarea şezlongurilor pe Titanic”, supune Cameron, este aceea că „întregul echipaj de pe Titanic a fost înlocuit de o grămadă de maimuţe. Există un interval de timp în care aisbergul e în raza vizuală şi tu trebuie să întorci vasul, dar n-o faci. Acum suntem în acel interval de timp în chestiunea schimbărilor climatice.”

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN DOCUMENTARE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 10°C 8°C
IASI 9°C 8°C
CLUJ 6°C 5°C
CONSTANTA 12°C 10°C
CRAIOVA 11°C 9°C
BRASOV 6°C 5°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Noiembrie 2017, 12:16
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 17-11-2017
Deschidere: 7716.26
Maxim: 7774.77
Mimim: 7716.26
Variatie: 0.72%
SNG
31.45
1.92%
BRD
12.90
0.31%
TLV
2.14
0.71%
FP
0.84
0%
TRP
0.39
0.26%
SFG
33.10
0.3%
TGN
387.00
1.57%
TEL
25.20
0.2%
SNN
7.52
0.4%
SIF1
2.62
0.57%
ARHIVĂ ȘTIRI