The Economist: Revoluția capitalismului global și dependența de autocrații. Asistăm la reinventarea globalizării?

Capitalismul global trece în prezent printr-o transformare istorică, scrie publicația The Economist într-o analiză dedicată lanțurilor de aprovizionare, care au fost profund afectate de pandemia de Covid-19, iar acum sunt perturbate de consecințele invaziei ruse din Ucraina.

17 Iunie 2022, 11:28 (actualizat 17 Iunie 2022, 11:35) Știrile TVR |
Foto: Unsplash

În urmă cu trei ani, The Economist a folosit termenul „încetizare” (cu referire la globalizare – n.r.) pentru a descrie starea fragilă a comerțului și comerțului internațional.

După anii 1990 și 2000, ritmul integrării economice a stagnat în anii 2010, în timp ce firmele se confruntau cu replicile unei crize financiare, o revoltă populistă împotriva granițelor deschise și războiul comercial al fostului președinte american Donald Trump.

Fluxul de bunuri și de capital a stagnat. Mulți șefi au amânat mari decizii privind investițiile în străinătate: just-in-time a cedat locul lui să vedem ce se va întâmpla. Nimeni nu știa dacă globalizarea se confrunta cu o scădere sau o dispariție, notează publicația.

Reimaginarea capitalismului global

Acum așteptarea s-a încheiat, deoarece pandemia și războiul din Ucraina au declanșat o reimaginare, la scara unei generații, a capitalismului global.

Oriunde te uiți, lanțurile de aprovizionare se transformă, de la 9 miliarde de dolari în stocuri, ca asigurare împotriva penuriei și inflației, până la lupta pentru muncitori pe măsură ce firmele globale se mută din China în Vietnam. The Economist subliniază că acest nou tip de globalizare se referă la securitate, nu la eficiență: are drept prioritate afacerile cu oameni pe care te poți baza, în țările cu care guvernul tău este prietenos.

Desigur, asta putea derapa în protecționism, în guvernări masive și în înrăutățire a inflației. Alternativ, dacă firmele și politicienii dau dovadă de reținere, economia mondială s-ar putea schimba în bine, păstrând beneficiile deschiderii și îmbunătățindu-și în același timp rezistența.

Starul globalizării

După căderea Zidului Berlinului în 1989, starul principal al globalizării a fost eficiența. Companiile au localizat producția acolo unde costurile erau cele mai mici, în timp ce investitorii au dislocat capitalul acolo unde randamentele erau cele mai mari.

Guvernele aspirau să trateze firmele în mod egal, indiferent de naționalitatea lor, și să încheie acorduri comerciale deopotrivă cu democrațiile și autocrațiile.

Peste două decenii, acest lucru a dat naștere unor lanțuri valorice uimitor de sofisticate, care reprezintă jumătate din comerț: mașina și telefonul noastre conțin componente care călătoresc mai mult în jurul lumii decât Phileas Fogg, personajul lui Jules Vernes din „Ocolul Pământului în 80 de zile”.

Toate acestea au menținut prețurile scăzute pentru consumatori și au ajutat la scoaterea unui miliard de oameni din sărăcie extremă pe măsură ce lumea în curs de dezvoltare, inclusiv China, s-a industrializat.

Problemele hiper-eficienței

Dar globalizarea hiper-eficientă a venit la pachet și cu unele probleme.

Fluxurile volatile de capital au destabilizat piețele financiare, notează The Economist. Mulți lucrători din țările bogate au pierdut.

Recent, alte două griji și-au luat voltă. În primul rând, unele lanțuri de aprovizionare slabe nu au o valoare atât de bună pe cât pare: în cea mai mare parte țin costurile scăzute, dar atunci când se întrerup, factura poate fi paralizantă. Blocajele de astăzi au redus PIB-ul global cu cel puțin 1%.

De asemenea, acționarii au fost loviți la fel precum consumatorii: pe măsură ce deficitul de cipuri a blocat producția de mașini, fluxurile de numerar ale producătorilor de mașini au scăzut cu 80% de la an la an.

Tim Cook, gurul lanțului de aprovizionare care conduce Apple, consideră că o astfel de încurcătură ar putea reduce vânzările cu până la 8 miliarde de dolari, sau 10%, în acest trimestru. Covid-19 a fost un șoc, dar războaiele, vremea extremă sau un alt virus ar putea perturba cu ușurință lanțurile de aprovizionare în următorul deceniu.

Dependența de autocrații

A doua problemă este că urmărirea unică a avantajului costurilor a condus la o dependență de autocrații care abuzează de drepturile omului și folosesc comerțul ca mijloc de constrângere.

Speranțele că integrarea economică ar duce la reforme – ceea ce germanii numesc „schimbare prin comerț” – au fost năruite: autocrațiile reprezintă o treime din PIB-ul mondial, atrage atenția The Economist.

Invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin a dezvăluit dureros dependența Europei de energia rusă. Între timp, China ideologică și imprevizibilă a președintelui Xi Jinping are o amprentă comercială de șapte ori mai mare decât cea a Rusiei – și lumea se bazează pe ea pentru o varietate de produse, de la ingrediente farmaceutice active până la litiul procesat folosit în baterii.

De la eficiență la reziliență

Un indiciu că companiile trec de la eficiență la reziliență este acumularea vastă a stocurilor de precauție: pentru cele mai mari 3.000 de firme la nivel global, acestea au crescut de la 6% la 9% din PIB-ul mondial din 2016.

Multe firme adoptă surse duale și contracte pe termen lung. Modelul investițiilor multinaționale a fost inversat: 69% provin de la filiale locale care reinvestesc la nivel local, mai degrabă decât de la firmele-mamă care trimit capital peste granițe.

Acest lucru este ca un ecou al anilor 1930, când firmele globale au răspuns naționalismului făcând filialele din străinătate mai autosuficiente, scrie The Economist.

Reinventarea modelelor de afaceri

Industriile aflate sub cea mai mare presiune își reinventează deja modelele de afaceri, încurajate de guvernele care, din Europa până în India, sunt dornice de „autonomie strategică”.

Industria auto copiază Tesla lui Elon Musk, îndreptându-se către integrarea verticală, în care controlezi totul, de la exploatarea nichelului până la proiectarea cipurilor.

Asamblorii de electronice din Taiwan și-au redus cota de active în China de la 50% la 35% din 2017, deoarece clienți precum Apple cer diversificare. Iar în domeniul energiei, Occidentul caută acorduri de aprovizionare pe termen lung de la aliați, mai degrabă decât să se bazeze pe piețele spot dominate de rivali – unul dintre motivele pentru care se apropie de Qatarul bogat în gaze. Energiile regenerabile vor face, de asemenea, piețele energetice mai regionale.

Cuvântul de ordine internă: reticența

Pericolul este următorul: o căutare rezonabilă a securității se va transforma în protecționism galopant, scheme de locuri de muncă și subvenții industriale de sute de miliarde de dolari. Efectul pe termen scurt al acestui lucru ar fi mai multă volatilitate și fragmentare care ar împinge prețurile și mai sus: vedem cum președintele Joe Biden ia în considerare noile tarife la panourile solare, pe care le-a întrerupt luna aceasta în fața penuriei.

Ineficiența pe termen lung din replicarea fără discernământ a lanțurilor de aprovizionare ar fi enormă. Dacă am duplica un sfert din întreaga activitate multinațională, costurile suplimentare anuale de operare ar putea depăși 2% din PIB-ul mondial, notează The Economist.

De aceea, reticența este crucială. Guvernele și firmele trebuie să-și amintească că reziliența vine din diversificare, nu din concentrare în interiorul țării.

Punctele de sufocare controlate de autocrații reprezintă doar aproximativ o zecime din comerțul global, pe baza exporturilor lor de bunuri în care dețin o cotă de piață de peste 10% și pentru care este greu să găsești înlocuitori.

Răspunsul este acela de a cere firmelor să-și diversifice furnizorii în aceste domenii și să lase piața să se adapteze.

Se vor ridica la înălțimea așteptărilor guvernele de astăzi? Miopia și insularitatea abundă. Dar dacă sunteți un consumator de bunuri și idei globale – adică un cetățean al lumii – ar trebui să sperați că următoarea fază a globalizării va implica gradul maxim posibil de deschidere, scrie The Economist.

Publicația mai notează că un nou echilibru între eficiență și securitate este un obiectiv rezonabil. A trăi într-un buncăr subvenționat nu este.

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN RĂZBOI ÎN UCRAINA
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 20°C 22°C
IASI 19°C 22°C
CLUJ 16°C 18°C
CONSTANTA 19°C 20°C
CRAIOVA 18°C 20°C
BRASOV 15°C 18°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI