The Economist: Numărul europenilor morți din cauza prețurilor la combustibili ar putea fi mai mare decât al militarilor uciși în Ucraina

Înainte de război, Rusia asigura 40-50% din importurile de gaze naturale ale UE. În august, Putin a închis robinetele unei conducte mari către Europa. Prețurile carburanților au crescut, strângând economiile aliaților Ucrainei. Până acum, Europa a rezistat bine acestui șoc, depozitând suficient gaz. Dar creșterea costurilor cu energia angro i-a atins pe mulți consumatori. Chiar dacă prețurile combustibililor de pe piață au coborât de la vârfurile atinse inițial, prețurile medii reale ale gazului și electricității rezidențiale europene sunt cu 144% și 78% peste cifrele pentru 2000-2019.

Aceste prețuri pălesc în comparație cu groaza pe care au îndurat-o ucrainenii. Dar totuși contează, întrucât cu cât temperaturile de care oamenii au parte sunt mai mici, cu atât sunt mai multe șanse să moară. Și dacă relațiile istorice dintre mortalitate, vreme și prețurile la energie continuă să se aplice numărul morților de pe urma „armei energetice” a lui Putin ar putea depăși numărul soldaților care au murit până acum în luptă.

Deși valurile de căldură sunt mai mediatizate, temperaturile mici sunt de obicei mai letale decât cele mari. Între decembrie și februarie, mor cu 21% mai mulți europeni pe săptămână decât din iunie până în august.

În trecut, modificările de preț la energie au avut un efect mic asupra deceselor. Dar creșterile de preț din acest an sunt remarcabil de mari. Am construit un model statistic pentru a evalua efectul pe care l-ar putea avea acest șoc de preț.

Relația dintre prețurile la energie și decesele de iarnă s-ar putea schimba în acest an. Dacă rămân valabile modelele din trecut, prețurile curente ale energiei electrice ar duce la decese peste media istorică chiar și în condițiile celei mai blânzi ierni.

Cifrele totale exacte ale mortalității depind încă de alți factori, în special de temperatură. Într-o iarnă blândă, creșterea deceselor ar putea fi limitată la 32.000 peste media istorică (luând în considerare modificările de populație). O iarnă aspră ar putea costa un total de 335.000 de vieți în plus.

Patru factori principali influențează bilanțul din această iarnă al deceselor în Europa (fără Ucraina). Cei doi cei mai simpli sunt severitatea sezonului gripal și temperaturile. Frigul ajută virusurile. Inhibă sistemul imunitar, le permite agenților patogeni să supraviețuiască mai mult atunci când sunt transportați în aer și îi determină pe oameni să se adune la interior. În plus, pe măsură ce temperatura corpului scade, sângele se îngroașă și presiunea acestuia crește, sporind riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Căile respiratorii iritate pot, de asemenea, împiedica respirația. În Marea Britanie, ratele săptămânale ale deceselor din cauze cardiovasculare sunt cu 26% mai mari iarna decât vara. La bolile respiratorii sunt cu 76% mai mari. Aceste decese sunt concentrate printre cei în vârstă. În Europa, mor cu 28% mai mulți oameni în vârstă de cel puțin 80 de ani – care reprezintă 49% din mortalitatea totală – în lunile cele mai reci decât în cele mai calde.

În mod surprinzător, diferența dintre ratele mortalității sezoniere este mai mare în țările calde decât în cele reci. În Portugalia, mor cu 36% mai mulți oameni pe săptămână iarna decât vara, în timp ce în Finlanda mor cu doar 13% mai mulți. Țările mai reci au o încălzire și o izolare mai bună. De asemenea, tind să fie neobișnuit de bogate și să aibă populații relativ tinere. Cu toate acestea, când compari temperaturile din interiorul țărilor, mai degrabă decât între ele, datele confirmă că frigul ucide. În medie, într-o iarnă cu 1°C mai rece decât în mod normal, pentru o anumită țară, mor cu 1,2% mai mulți oameni.

E probabil ca temperaturile din iarna anului 2022-2023 să se situeze între maximele și minimele din ultimele decenii. Acum, că majoritatea restricțiilor de mișcare legate de covid-19 au fost relaxate, efectele gripei se vor încadra probabil în intervalul observat în perioada 2000-2019.

Prețurile energiei, al treilea factor principal care afectează decesele de iarnă, sunt, de asemenea, relativ restrânse. Deși costurile cu ridicata ale combustibilului fluctuează, multe guverne au impus plafoane ale prețului energiei, pentru gospodării. Cele mai multe dintre aceste plafoane sunt cu mult peste costurile de anul trecut, dar vor proteja consumatorii de creșteri suplimentare ale prețurilor de pe piață.

Ultimul element, însă, este mult mai puțin sigur: relația dintre costurile energiei și decese. Estimăm acest lucru folosind modelul nostru statistic, care prezice câți oameni mor în fiecare săptămână de iarnă în fiecare dintre cele 226 de regiuni europene. Modelul se aplică țărilor UE-27, cu excepția Maltei, plus Marii Britanii, Norvegiei și Elveției. Acesta prognozează decesele în funcție de vreme, demografie, gripă, eficiență energetică, venituri, cheltuieli guvernamentale și costuri cu energia electrică, care sunt strâns corelate cu prețurile pentru o mare varietate de combustibili pentru încălzire.

Folosind datele din 2000-2019 — am exclus 2020 și 2021, din cauza covid-19 — modelul a fost foarte precis, acoperind 90% din variația ratelor de deces. Când i-am testat previziunile în anii care nu au fost folosiți pentru a-l antrena, s-a descurcat aproape la fel de bine.

Prețurile ridicate la combustibili pot exacerba efectul temperaturilor scăzute asupra deceselor, prin descurajarea oamenilor de a folosi încălzirea și crescând astfel expunerea la frig. Având în vedere vremea medie, modelul constată că o creștere cu 10% a prețurilor la energie electrică este asociată cu o creștere cu 0,6% a deceselor, deși acest număr este mai mare în săptămânile reci și mai mic în cele blânde. Un studiu academic folosind date americane, din 2019, a produs o estimare similară.

În ultimele decenii, prețurile energiei de consum au avut doar un impact modest asupra mortalității din timpul iernii, deoarece au oscilat într-o marjă destul de îngustă. Într-o țară tipică europeană, menținând alți factori constanți, creșterea prețului energiei electrice de la cel mai scăzut nivel din 2000-2019 la cel mai ridicat crește estimarea modelului privind ratele de decese săptămânale cu doar 3%. În schimb, reducerea temperaturii de la cel mai înalt nivel din acea perioadă la cel mai scăzut le crește cu 12%.

Acum, însă, prețurile au ieșit din matca lor anterioară. Creșterea prețurilor la alectricitate, ajustată după rata inflației din 2020, este cu 60% mai mare decât diferența dintre prețurile cele mai ridicate și cele mai scăzute din 2000-2019. Ca urmare, relația dintre costurile cu energia și decese s-ar putea comporta diferit în acest an față de ceea ce fusese valabil în trecut. În cazuri precum cel al Italiei, unde costurile cu electricitatea au crescut cu aproape 200%, din 2020, extrapolarea unei relații liniare generează estimări extrem de mari ale deceselor.

Alte două variabile absente din datele pe termen lung ar putea afecta, de asemenea, ratele mortalității din acest an. Multe țări au introdus sau extins scheme de transfer de numerar pentru a ajuta oamenii să plătească facturile la energie, ceea ce ar trebui să reducă decesele sub așteptările modelului, într-o oarecare măsură. Iar covid-19 ar putea fie să crească mortalitatea – făcând și mai periculos faptul de a tremura pe vreme rece – fie să o scadă, pentru că virusul a ucis deja mulți bătrâni și fragili, aceste două categorii fiind și cele mai vulnerabile la frig.

O astfel de incertitudine face dificilă prezicerea cu încredere a mortalității în Europa pentru această iarnă. Singura concluzie fermă pe care o oferă modelul nostru este că, dacă modelele din 2000-2019 continuă să se aplice în 2022-2023, arma energetică a Rusiei se va dovedi foarte puternică. Cu prețurile la energie electrică aproape de nivelurile lor actuale, aproximativ 147.000 de oameni în plus (cu 4,8% mai mult decât media) ar muri într-o iarnă obișnuită decât dacă aceste costuri ar reveni la media din 2015-2019. Având în vedere temperaturile blânde – folosind cea mai caldă iarnă din ultimii 20 de ani pentru fiecare țară – această cifră ar scădea la 79.000, o creștere de 2,7%. Și luându-le în calcul pe cele friguroase, folosind cea mai rece iarnă din fiecare țară, după 2000, aceasta ar urca la 185.000, o creștere de 6,0%.

Dimensiunea acestui efect variază în funcție de țară. Italia are cele mai multe decese prognozate, din cauza costurilor ridicate ale energiei electrice și a populației mari și îmbătrânite. Modelul nu ține cont de noile subvenții generoase ale Italiei pentru gospodării, care se concentrează pe utilizatorii mai săraci. Aceste transferuri ar trebui să fie foarte eficiente pentru a compensa prețuri așa de mari. Estonia și Finlanda se descurcă, de asemenea, prost per persoană. La extrema opusă, Franța și Marea Britanie, care au impus plafoane de preț, se descurcă rezonabil de bine, iar mortalitatea estimată în Spania arată aproape ca un platou. În Austria, care va limita prețurile la energie electrică până la o limită modestă de utilizare la un chilipir de 0,10 euro pe kilowatt-oră, se așteaptă o scădere a deceselor.

Pentru Europa în ansamblu, estimarea oferită de model privind decesele cauzate de creșterea prețului energiei depășește numărul de soldați despre care se crede că ar fi murit în Ucraina, de 25.000-30.000 pentru fiecare tabără. O comparație folosind anii de viață pierduți ar da un rezultat diferit, deoarece obuzele și gloanțele ucid în cea mai mare parte tinerii, în timp ce frigul îi reăpește pe cei bătrâni. În plus, cel puțin 6.500 de civili au murit în război. Având în vedere atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, țara europeană în care frigul va curma cele mai multe vieți în această iarnă va fi cu siguranță Ucraina.

Prejudiciul pe care dl Putin îl provoacă Ucrainei este imens. Costul pentru aliații săi este mai puțin vizibil. Și totuși, pe măsură ce se apropie iarna, angajamentul lor se va măsura nu numai în ajutor și arme, ci și în vieți.